Cauză şi efecte ?

Acel Plan A

Aflăm în fiecare an că diabetul este tot mai mult răspândit pe glob. Există peste  246 milioane de oameni cu această afecţiune şi la fiecare 10 secunde moare o persoană din cauze legate de diabetul zaharat.

Tineri şi bătrâni duc o luptă continuă cu această boală endocrină, autoimună, care provoacă tulburări în special în metabolismul glucidelor. Ce se întâmplă după depistarea acestei afecţiuni? Se începe acel Plan A, cum îl numeşte Eric Maaloi Gachoya, în cartea sa, Diabetul zaharat controversat.

Plan A:  Tratament + Dietă + Activitate fizică (n.a.)

Aşa începe lupta pentru controlul metabolismului glucidic şi pentru echilibrul organismului prin tratament, care nu-l poate egala pe cel autonom. Peste ani, imperfecţiunea calculelor noastre iese la iveală apărând şi alte afecţiuni ale acelui organism greu încercat. Planul A  „reporneşte” organismul pentru o funcţionare bună? Pe termen scurt, ani, cu mult efort din partea pacientului, sănătatea poate să fie bună, dar pe termen lung se dovedeşte că rezultatele nu sunt cele aşteptate. Ce se întâmplă, tratăm cauza bolii sau efectele acesteia? Este ştiut faptul că perioada de la debutul simptomelor diabetului până la momentul diagnosticului este in medie de 3 saptămâni, iar boala începe cu ani de zile în urmă.

Lista cauzelor posibile – predispoziţia genetică; infecţiile; alăptarea la sân şi laptele de vacă; deficitul de vitamina D; stresul psihic – ar putea sa aibă o cauză comună: nutriţia.

sursa: http://www.intestinalbarriertest.com/

Conceptul nutriţiei şi al tratării sănătăţii nu este nou şi este tot mai mult luat în calcul. Poate a sosit timpul să  ne reamintim cuvintele lui Thomas Edison, care anticipa noul curs al medicinei: “Doctorul viitorului nu va mai trata corpul uman cu pastile, ci mai degraba va vindeca si va preveni bolile prin nutriţie” sau ale medicului Linus Pauling, cel care a introdus conceptul de „nutriţie ortomeleculară” şi a afirmat că medicina viitorului este de fapt, nutriţia optimă.

O dietă corespunzătoare poate deveni cea mai puternică armă împotriva anumitor boli? Cercetările arată că diabetul tip 1 poate fi prevenit prin dietă specifică şi că pacienţii îşi pot reduce medicaţia dacă vor consuma alimentele potrivite. Combinarea alimentaţiei corespunzătoare cu exerciţiul fizic, care are efecte asupra stării de bine emoţionale şi mentale pot îmbunătăţi sănătatea. Nutrigenomica, o ştiinţă mai nouă, ne spune că genele hotărăsc ce trebuie să măncăm. Pentru a preveni bolile, nutriţioniştii investighează modul în care pot menţine echilibrul biochimic al celulelor, al ţesuturilor, al organelor şi al întregului corp.

Diabetul nu trebuie tratat ca o tulburare metabolică a glucidelor, ci ca o tulburare alergică. Această alergie trebuie diagnosticată prima, ne spune Eric Maaloi Gachoya. Ar putea substanţele alergene  să fie o cauză majoră, alături de viruşi şi microbi? Toţi aceştia provoacă o inflamaţie în corp. Pacienţii cu diabet au o imunitate crescută. Poate apărea diabetul pe fondul predispoziţiei sale genetice şi pe fondul unui intestin permeabil, care nu descompune bine anumite proteine, provocând o alergie şi apoi o reacţie imunitară puternică, atacând celulele beta pancreatice? Dar de ce tocmai aceste celule, ale propriului organism? Depinde de acei alergeni, daca este vorba de proteina din lapte, beta-cazeina, aceasta are o structură moleculară asemănătoare cu cea a celulei betta pancreatice şi este atacată din cauza fenomenului de mimicitate moleculară.

Studiile arată o strânsă legătură între diabetul tip 1 şi alergia la o proteină sau o albumină din lapte, de asemenea – la alergia la gluten. Reacţiile alergice pot cauza deficienţe ale metabolismului, ca deficienţă a insulinei sau a iodului, spune Eric Maaloi Gachoya. Poate toţi cei care au diabet zaharat ar trebui să facă teste alergice pentru cazeină sau gluten, chiar de la depistarea diabetului. Odată găsită sursa alergenică, deci a inflamaţiei care activează sistemul imunitar foarte sensibil la diabetici, ar putea scădea atacul autoimun.

Dacă se găseşte sursa alergenului, afecţiunea poate intra în remisie, după mult timp? Diabetul zaharat trebuie privit ca o cauză a alergiilor latente, manifestate pe timp de ani. Orice afecţiune alergică are perioade critice şi perioade de remisie. Remisiile apărând, în cazul acestora, când se suprimă factorul alergen. În lipsa atacului autoimun, în cazul diabetului, ar fi posibilă regenerarea celulelor pancreatice? Cercetări recente au arătat că sistemul imunitar are celule de memorie protective. Acestea pot fi activate în ţesuturi pentru a reaminti sistemului imunitar să nu atace propriile celule şi molecule. Celulele T de reglementare, care se găsesc în organe şi care au o memorie de 10 ani, probabil, ele deţin codul corect al imunităţii, au matricea originală. Să presupunem că celulele beta s-ar regenera, chiar într-un ritm foarte lent. Ar putea ele să producă insulină? Chiar dacă ar fi aşa, insulina sintetică poate inhiba producerea de insulină endogenă.

Există o cale mai bună, un plan B?

Există o cale  pentru un echilibru şi o sănătate mai bună pe termen lung.

Plan B:    Dietă + Activitate fizică + Tratament  (n.a.)

Revenind la cartea lui Eric Maaloi Gachoya, acesta spune că diabetul este o tulburare acidozică. Există o legătură puternică între diabet şi acidoza metabolică. Glucoza este un acid şi există legătura între acidoză şi hiperglicemie. Amândouă pot fi cauzate de reacţii alergice declanşate de alimente alergenice sau acide. El propune o listă de alimente şi substanţe care trebuiesc eliminate: Alimentele alergene, acide, procesate, la microunde, prăjite, junk, zahăr, carnea roşie, alcoolul, grăsimile hidrogenate, aditivii alimentari, băuturile acidulate şi sarea.

De asemenea, propune un tratament natural pentru imunitate, pentru alergeni, pentru alkalinitate, nutriţie naturală şi detoxifiere. Ne învaţă practic să lucrăm cu sistemul imunitar, nu împotriva lui, aşa cum spune autorul. Sistemul imunitar este omniprezent şi monitorizează orice celulă sau organ în corp, atacă toate celulele contaminate, dar nu atacă celulele necontaminate. Acesta devine disfuncţional când contaminăm celule noastre cu orice substanţă alergenică. Va trebui să ne împrietenim cu acest protector permanent şi să-i învăţăm legile şi secretele  pentru a înceta să mai devenim victime. Sistemul imunitar nu este greşit, gândirea convenţională este greşită, ne spune acelaş investigator medical. Ideea că aceste reacţii sunt „anormale” este o idee eronată, care a apărut în urmă cu peste 40 de ani, când reacţiile alergice şi bolile autoimune nu erau foarte clar înţelese. Astăzi ştim că atunci când sistemul imunitar atacă celulele proprii, nu este o greşeală a acestuia, este o reacţie distructivă datorată prezenţei contaminanţilor în celule.

Durata lungă de expunere contaminată sau consum măreşte acţiunea de distrugere a celulelor de către sistemul imunitar. Reacţiile alergice prejudiciază şi distrug celulele pancreatice, cum bine se ştie că acest organ este foarte sensibil la aceste substanţe toxice.

Propune o dietă alcalină, care conţine puţine cantităţi de aditivi, poluanţi sau alergeni şi ne aduce o listă a contaminanţilor, pentru a îi evita pe cât posibil: substanţele alergenice; alimentele procesate; alimentele acide; zahărul; carnea roşie; microbii; medicaţia pe termen lung; glutenul; alcoolul; tutunul; pesticidele; poluarea; vaccinurile; aditivii alimentari; metalele grele; deficienţa nutriţională; cafeina; produsele lactate; radiaţiile; carcinogenii; medicamentele; chimicalele.

Diabetul a fost o boală rară. Astăzi este printre cele mai răspîndite pe glob. În numele progresului civilizaţiei, oamenii au abandonat toate dietele naturale şi le-au înlocuit cu diete procesate, poluate, contaminate şi alergenice. 90% din mâncarea din supermarket este contaminată (cu aditivi). Doar vegetalele sunt sigure şi chiar şi acolo unele din legume şi fructe conţin urme de pesticide şi îngrăşăminte cancerigene. Este o legătură directă între diabet, sistemul imunitar şi dietă. Să nu uităm că 70% din „echipamentul nostru de apărare” a sănătăţii se găseşte în intestin, iar o alimentaţie corespunzătoare fiecaruia ne poate aduce numai beneficii.

Diabetul zaharat aparţine bolilor de nutriţie şi metabolism.
O nouă paradigmă a zilelor noastre: nutriţia, în centrul atenţiei, apoi metabolismul, poate ne va aduce rezultate mai bune pe termen lung.

În acest secol XXI, ar putea fi o sarcină şi mai greu de realizat. Vom reuşi?

 

 

Nota:

Desi a fost luat in considerare ca un posibil alergen si factor declansator in diabetul zaharat, nu s-a recunoscut oficial rolul devastator pe care il are GLUTAMATUL DE MONOSODIU (E621).
legatura dintre deficienta de vitamina D si alimentele alergene

http://postimage.org/image/ymmt5sodj/

Be the first to start a conversation

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: