Principii şi tehnologii cu Unde Genetice

Posted on March 12, 2012

0


Realizări semnificative în aplicarea WaveGenetics au fost făcute până acum în regenerarea pancreasului la şobolani anterior distruse de o substanţă chimică numită alloxan .

Trei serii de experimente, cu protocol identic, au fost efectuate de către grupuri de cercetare ale  P. Gariaev în anul 2000 la Moscova, Rusia, în 2001, în Toronto, Canada, şi în 2005, în Nijni Novgorod, Rusia. Acestea sunt experimente mai avansate, bazate pe principii şi tehnologii de WaveGenetics. Scopul experimentelor a fost de a testa noi tehnologii pentru regenerarea pancreasului deteriorat. Pancreasul este o glanda endocrina care are mai multe funcţii vitale, o functie importanta fiind productia de insulina, un hormon responsabil pentru metabolizarea zaharului.

Un grup de control de şobolani a fost injectat un doze letale de otravă numită alloxan care distruge pancreasul. Ca urmare, toti sobolanii din grupul de control au murit de diabet în 3-4 zile. Apoi, aceeaşi doză letală de alloxan a fost injectata altui grup de şobolani. Şi atunci când sobolanii au ajuns in stare critică, ei au fost expusi la imagini de lumină / unde  care provin de la un cuantum bio-computer. Aceste imagini de lumina / unde au fost create în prealabil atunci când bio-calculatorul a  citit informaţii din pancreasul scos de la şobolani nou-născuţi sănătoşi din aceeaşi specie ca şi cele folosite în experimente alloxan.

Se pot explica rezultatele experimentului folosind următoarea analogie. Glanda pancreasului conţine ADN de filme cu informaţii despre starea de sănătate a pancreasului în aparatul său genetic. Şi această informaţie morphogenica a programat de celulele stem ale şobolanilor  bolnavi de a se regenera glanda pancreasului. Statistici combinate pentru toate cele 3 serii de experimente arata urmatoarele concluzii : În total, aproximativ 90% din toti sobolanii au avut glanda pancreasului restauratae şi sănătatea lor recuperata.

În unele din experimentele cuantice, bio-computerul a fost modificat pentru a permite transmiterea cu succes a informaţiilor de vindecare la şobolanii bolnavi, la distanta de 20 de kilometri.

Undele Genetice nu se limitează la ceea ce a fost prezentat mai sus. Dezvoltarea şi aplicarea tehnologiei este de anvergură şi este susţinută de datele experimentale obţinute în numeroase teste, experimente, observaţii.

Aceasta poate părea ca o tehnologie de altă vârstă, de la viitorul îndepărtat. Cu toate acestea, o descoperire de proprietăţi fundamentale ale organismelor vii are loc astăzi şi este sarcina noastră să cerceteze şi să explice fenomenele şi a o aduce in serviciul umanităţii.

Peter Gariaev, Ph.D.,
Director al Institutului de Unde Genetice
Rusia, Moscova.
E-mail: admin@wavegenetic.ru

sursa:http://eng.wavegenetic.ru

 

Si cateva cuvinte despre undele genetice, prezentate in blogul sau de catre dr. Toni Victor Moldovan. Continuarea fragmentului la adresa : http://toni-victor-moldovan.blogspot.com/2012/02/fiinta-umana.html

Biofizicianul Fritz Albert Popp – fondator al Institutului Internaţional de Biofizică din Neuss – Germania este cel care a introdus denumirea de radiaţie biofotonică pentru fenomenul de emisie de lumină din organismele vii (din regnul animal şi vegetal). Această emisie este foarte slabă, dar poate fi pusă în evidenţă în întuneric după o prealabilă amplificare. În lume sunt astăzi 2007 circa 40 de institute care studiază radiaţia biofotonică, biocomunicarea, coerenţa în biologie sau mai bine zis 40 oficializate! http://www.lifescientists.de Cercetători de la diverse universităţi din Rusia, Germania, SUA, Canada au făcut deja primii paşi în investigarea mecanismelor proceselor fizice ce au loc în aparatul genetic, în descrierea unor modele matematice si informatice ce au loc la acest nivel.
Doi fizicieni germani Grazyana Fosar şi Franz Bludorf au sintetizat calităţile excepţionale ale moleculei ADN într-un articol intitulat „Cipul biologic din celulele noastre”. http://www.fosar-bludorf.com/archiv/biochip_eng.htm Reproduc:

„S-a demonstrat experimental faptul că organismul uman se încarcă cu lumina pe care o ia din mediu şi la rândul său poate emite lumină. Evident se poate observa o scădere semnificativă a emisiei de lumină a organismelor aflate în întuneric. Există ceva în interiorul nostru care are capacitatea de-a stoca energia luminoasă. Există evidenţe care probează faptul că, alături de alimente, o parte din hrana zilnică o reprezintă hrana din energia luminoasă. „

Acest fapt nu este o noutate decât pentru lumea modernă, căci textele vechi, în special cele chineze menţionează faptul că punctele de acupunctură sunt adevărate lacuri de lumină. Acum este binecunoscut faptul că molecula de ADN este cea responsabilă de emisia de biofotoni.

„Forma de dublu-helix face din această moleculă gigantă o antenă electromagnetică ideală. Fiind lungă are proprietatea unei antene în formă de lamă care poate prelua foarte bine impulsurile electrice, iar privită de sus, are forma de inel, ceea ce-i conferă proprietăţi excelente de antenă magnetică.

Ce se întâmplă cu energia electromagnetică pe care o înmagazinează celula ADN ? Este stocată destul de uşor în moleculă menţinând molecula în oscilaţie. Din punct de vedere fizic un astfel de sistem se numeşte sistem oscilator armonic. Cu timpul un astfel de sistem îşi pierde progresiv energia, fapt observabil în întuneric. Se poate aprecia capacitatea de stocare a energiei luminoase prin măsurarea timpului de emisie de lumină. Această emisie de lumină pe unitatea de timp se numeşte rezonanţă. Emisia se face cu un multiplu constant de oscilaţii ceea ce a dus la ideea că ADN-ul se comportă ca un superconductor organic.

Relativ recent s-a descoperit calitatea superconductorilor de a stoca lumină.
Lumina este energie electromagnetică pură divizată în cuante infime numite fotoni, care se deplasează constant cu viteza luminii în vid: 300.000 de km/secundă. Viteza luminii este constantă numai în vid. Atunci când traversează materia, de exemplu când trece printr-un pahar cu apă viteza sa scade simţitor. Lumina însăşi este absorbită în parte de mediul traversat. Se ştie bine că adâncul oceanelor este cu atât mai întunecos cu cât adâncimea creşte. Nu acelaşi lucru se întâmplă însă cu superconductorii. Astfel, deşi atomii de sodiu încetinesc lumina mai mult decât toate celelalte materiale, ei rămân total transparenţi. Nu intervine nici o pierdere de lumină. Computerele cu chipuri superconductori vor putea să stocheze lumina şi prin aceasta să scocheze informaţie.

Oamenii poartă în fiecare celulă echipament de înaltă trehnologie şi anume un microchip cu o capacitate de stocare de 3 gigabiţi care ia informaţie electromagnetică din mediu , o stochează şi o poate reemite eventual într-o formă modificată. Datele tehnice ale moleculei ADN ca antenă oscilatoare au fost determinate. Lungimea moleculei de ADN este de aproximativ 2 metri. Acesta face ca să aibă o frecvenţă naturală de 150 megaherţi. Aceasta este de fapt lungimea de undă pe care o folosim cel mai mult în telecomunicaţii. Molecula de ADN poate stoca toate undele armonice de 150 megaherţi şi prin aceasta şi lumina vizibilă.

Se presupune că molecula de ADN poate nu numai să primească energia luminoasă cu toată informaţia conţinută în oscilaţia electromagnetică şi să o stocheze , ci chiar să emită informaţie codificată în oscilaţie electromagnetică.

ADN reprezintă un organ de comunicare ce poate fi la rândul lui manipulat de radiaţia electromagnetică. Independent de funcţia sa biochimică de suport al informaţiei genetice, ADN este un chip biologic complicat care comunică atât cu mediul înconjurător, cât şi la distanţă”.
Iată că deja am aflat acum ceva mai mult despre caracteristicile fizice ale moleculei ADN. Dar asta nu e totul…

Într-un articol excepţional intitulat „Criză în viaţa ştiinţifică. Răspunsul undei genetice.” semnat de P.P. Gariaev, M.J. Friedman, E.A. Leonova Gariaeva aflăm esenţa misterelor legate de ADN. Cine este Dr. Piotr Gariaev? Un eminent medic cercetător rus academician ce îşi desfăşoară activitatea în cadrul Academiei de Ştiinţe Naturale, Medicale şi Tehnice de la Moscova , cu colaborări la Stanford – California şi la Toronto – Canada, înconjurat de specialişti în genetică, biologie moleculară, lingvistică, medicină fizică, etc, cunoscuţi sub numele de grupul GARIAEV. Consider acest articol ca unul dintre cele mai importante scrise vreodata, unul care face lumina in multe zone ale descifrării structurii noaste şi a …textelor vechi.

Iată câteva spicuiri din articol:

Un organism are nevoie de două programe genetice. Primul este unul geometric, schematic, morfologic, adică se referă la cum arată fiinţa. Al doilea program este sub forma unui text plin de înţelesuri care conţine instrucţiuni şi explicaţii referitoare la cum să folosim primul program. Aceste programe sunt conţinute în molecula de ADN sub formă de „benzi ADN video” care sunt folosite de aparatul genetic ce acţionează ca un biocomputer. Când biocomputerul citeşte aceste videobenzi lumina şi sunetul par să fie cele ce constituie programul film al dezvoltării organismului. Când organismul şi-a terminat creşterea, dezvoltarea, este complet, filmul se termină. Atunci începe un alt film care conţine instrucţiuni despre cum să menţinem organismul pentru o perioadă de timp îndelungată. Din păcate, aceste videobenzi ce conţin informaţii despre un organism perfect sănătos sunt afectate în timp de mutaţii ADN. Instrucţiunile din program acumulează erori, organismul se îmbolnăveşte, îmbătrâneşte şi moare. Este foarte probabil însă că aceste videobenzi ADN pot fi reînnoite şi corectate.

Cu această nouă înţelegere a modului de funcţionare a aparatului genetic pot fi imaginate noi tehnologii medicale. Aceasta este esenţa bazei teoretice pentru punerea în aplicare a UNDELOR GENETICE ( WAVE GENETICS).

Postulatele noii paradigme (Gariaev)

Toate aceste postulate s-ar putea extrage la fel de bine din fostele ediţii ale „Programului Terra”, căci toate au fost enunţate acolo într-o formă sau alta. Mulţi alţi specialişti în diverse domenii fizică, medicină, biologie au ajuns la aceleaşi concluzii. Gariaev are însă reputaţia ştiinţifică şi meritul de-a le fi sintetizat în forma de mai jos. De aceea, le voi numi postulatele Gariaev.

1.Toate substanţele vii conţin două tipuri de substanţe: cea materială şi cea energetico-informaţională sau subtilă.

2. Proprietarea principală care distinge energia informaţională (EI) şi câmpul ei corespunzător de toate celelalte substanţe şi câmpuri cunoscute este aceea că EI este omniprezentă, adică este prezentă simultan în fiecare punct din spaţiu în lumea noastră tridimensională. Aceasta înseamnă că distanţa între între EI şi oricare alte două obiecte materiale în lumea noastră este mereu zero, indiferent cât de departe se află cele două obiecte unul de celălalt.

3. În acord cu primul postulat considerăm că în fiecare organism viu există două nivele: unul material şi un altul subtil –energia informaţională.

4. Cele două nivele ale unui organism sunt legate în mod intim unul de celălalt se influenţează unul pe celălalt şi fiecare reflectă starea celuilalt. Mai mult decât atât, energia informaţională este nivelul de comandă.

5. Definim viaţa ca schimbul dinamic de energie şi informaţie între organismul fizic şi energia informaţională, între corpul fizic şi cel subtil.

Principiile de bază ale undelor genetice

Aşa-zisul 98% gunoi genetic din ADN nu este decât un supercod ce are un nivel cu mult mai avansat, superior faţă de codul ARN şi al sintezei de proteine. Acest nivel înalt este nivelul undă.
2. Genomul este un cod cvasi-inteligent. 3.Funcţia nivelului undă al codului genetic există pentru a programa organizarea spaţio-temporală a fiinţei umane.

In mod tradiţional geneticienii vorbesc despre ADN, ARN, proteine, limbaj, texte. Structurile limbajului standard al genomului (la nivelul material al genomului) sunt reprezentate de literele chimice din ADN care ocupă 2% din codul ADN. În undele genetice textele sunt realizate la nivel material sub forma unor sofisticate holograme dinamice (holograme-gene) în cristalele lichide ale continuumului cromozomial.

Bio-computerul ADN – undă

Terminologia de holograme-gene este ca o rezultantă a interferenţei dintre înregistrările de modificări de structură a apei intracelulare determinate de acţiunea radiaţiei luminii şi a sunetului emise de cromozomi şi transmisă la celulele înconjurătoare informându-le asupra stării celulei emitente la un moment dat. O astfel de operaţiune este realizată de fiecare celulă în parte în întreg corpul. Prin aceasta , miliarde de celule formează un câmp de energie informaţională care funcţionează ca un bio-computer de unde ADN. Acest biocomputer procesează în timp real informaţia despre procesele metabolice din fiecare celulă.

CONTINUARE : http://toni-victor-moldovan.blogspot.com/2012/02/fiinta-umana.html

 

 

Posted in: Uncategorized