“Alimentele modeleaza si moduleaza zestrea noastra genica”

Posted on February 14, 2012

0


 

Ce boli determina aditivii alimentari?

(Interviu cu prof. dr.Gheorghe MENCINICOPSCHI, director al Institutului de Cercetari Alimentare)

Sa luam de exemplu tartrazina, E 102. Este colorantul galben din bauturile carbogazoase, sucuri, produse de patiserie, bomboane, ciocolata, produse de cofetarie, biscuiti, lichioruri, cereale de mic dejun, jeleuri, inghetata.

Cea mai banala reactie adversa este alergia, mai ales la persoanele alergice la aspirina. Poate determina dificultati de respiratie, eczeme, tulburari de vedere, iar la astmatici poate declansa crizele de astm. Pe termen lung, astfel de coloranti azoici, ca si majoritatea aditivilor cu potential cancerigen, formeaza aducti de AND. Cand s-au format aductii de ADN, s-a declansat fenomenul de initiere in faza precanceroasa.

Mutatii genetice punctiforme – ceea ce inseamna un prejudiciu produs ADN-ului, avem toti. Faza aceasta de initiere nu poate fi evitata. In schimb, faza a doua, de progresie, poate fi tinuta in frau prin alimentatie si stil sanatos de viata. Alimentele modeleaza si moduleaza zestrea noastra genica, iar daca mancam sanatos, acele mutatii punctiforme sunt tinute toata viata pe loc, fara sa mai evolueze.

Exista apoi gama mare a aditivilor care dau gust, savoare alimentelor. Acesti aditivi creeaza dependenta, prin substante adictive. Aici as da exemplu glutamatul monosodic – E621, un generator de neurotransmitatori care intra foarte puternic in metabolismul neuronilor. Fiind neurotoxic, poate determina aparitia tulburarilor de comportament, ADHD-ului, sau boala Altzheimer. Sa mai adaug si ca E230, difenilul de Na a fost interzis din 2004 in UE si trecut de pe lista aditivilor, direct la pesticide. Este neurotoxic, hepatotoxic si nefrotoxic. Determina o varietate de astm, astmul de sulf.

Era folosit la citrice si alte fructe pentru a preveni mucegairea acestora. Nu putea fi indepartat prin spalarea fructelor, pentru ca intra in coaja. Si iata cum lamaia ajungea cu stropul de otrava in ceaiul bolnavului, iar compotul sau dulceturile contineau si fenil. Compusii de sulf se gasesc in fructele uscate si se folosesc si la vinurile albe, pentru a preveni bolile vinului. In combinatie cu alcoolul sunt si mai daunatoare, determinand dureri de cap si crampe. Incetinesc asimilarea vitaminei B1, cea de care are nevoie organismul pentru metabolizarea alcoolului atunci cand se consuma carbohidrati. Aditivii cu sulf se gasesc din belsug in biscuiti.

Nu exista biscuiti fara metabisulfiti, iar biscuitii intra in diversificarea alimentatiei de la varste fragede, la sugari mai mici de 6 luni.Nu in ultimul rand pe lista lunga, adaug conservantii din toate preparatele de carne, nitritii care dau culoare si le fac conservabile. Sunt cancerigeni, formeaza aducti de ADN, interfereaza metabolismul iodului, determinand disfunctii tiroidiene, chiar pana la gusa. Alte afectiuni determinate de aditivi ar fi supraponderabilitatea, HTA, sindromul metabolic, diabetul, boli autoimmune, boli ale rinichilor. Si trebuie sa specific ca alcoolul si fumatul potenteaza extraordinar de mult nocivitatea acestor aditivi.

Cateva opinii despre ceea ce mai mancam

Dietele sunt extrem de dezechilibrate, incat eu nici nu mai stiu cum poate fiinta umana sa mai faca fata atator atacuri nocive asupra organismului. De exem-plu, acum se consuma destul de mult branza topita, periculoasa pentru sanatate prin cantitatea mare de fosfati si prin rapotul inversat calciu/fosfor, in favoarea fosforului. Favorizeaza aparitia osteoporozei si scaderea densitatii osoase. Dar la scoala copiii primesc adesea branza topita! Am facut un demers cu ceva timp in urma, in care am aratat ca e periculoasa inlocuirea laptelui cu brinza topita. Nu stiu de ce nimeni nu a tinut cont si nu a luat nici o masura, pentru ca atatia copii consuma acest aliment nesanatos zilnic.

Painea. Trebuie citita eticheta, pentru ca orice paine, cat ar fi de buna, daca are grasimi hidrogenate si conservanti – mai ales la cea feliata, devine nociva.

Apa. Contine aluminiu si plumb, ca sa nu mai vorbim de clor. Pana la aderare, legislatia din Romania prevedea o contaminare de 1 ugr pe litru de plumb. Legislatia europeana, care a devenit valabila si la noi, admite 10 micrograme. De 10 ori mai mult! Pe termen scurt nu mori, dar pe termen lung bei 1litru de apa si ai cel putin 8 micrograme. Mai iei 14 din aer, mai iei cateva micrograme din cosmeticale si asta zil nic! Clorul, aluminiu, plumbul, radiatiile UV, toate acestea sunt cumulative, iar organismul la un moment dat nu mai poate face fata. Este o chestiune de timp – in functie de sensibilitatea fiecaruia, aparitia momentului in care organismul va ceda si va aparea o afectiune.

continuare interviu : http://www.pharma-business.ro/perspective/-alimentele-modeleaza-si-moduleaza-zestrea-noastra-genica.html


Tagged:
Posted in: nutritie