Mecanismele prin care ţesuturile organismului comunica cu sistemul imunitar

Posted on February 9, 2012

0


Imunitatea dobandita are o perioada de la 5 la 25 de ani. Reactiile imunologice ale organismului se afla sub controlul SNC.

Tesuturile
Chiar daca multe reactii imunitare se petrec in sange, exista si alte tesuturi “limfoide” la fel de importante pentru imunitate: ganglionii limfatici, tesutul limfoid asociat mucoaselor (MALT), splina, maduva oaselor si timusul.

• Ganglionii limfatici sunt aglomerari de celule limfoide care se gasesc in tot corpul, inclusiv in gåt, la subtiori si cabalul inghinal. Acestora li se alatura o retea de vase purtatoare de limfa (vase limfatice) si reprezinta cele mai mari locuri pentru depozitarea, activarea si producerea limfocitelor. De asemenea, reprezinta locul unde celulele macrofage inghit si proceseaza particulele antigenice straine. Limfa este un fluid de culoare galben-deschis, asemanator cu plasma din sange, din care este produsa, insa mai apoasa si care contine doar limfocite si cateva proteine, grasimi si sare. Circula in tot corpul prin intermediul vaselor limfatice si functioneaza ca mijloc de transport si mediu de comunicare pentru celulele imunitare.

• MALT este alcatuit din pachete de tesut limfoid, raspandite in multe parti ale corpului, inclusiv in mucoasa tractului gastrointestinal, apendice, amigdale, sani si plamani. Contine grupuri de celule B, celule T si mastocite.

• Splina, la fel ca celelalte tesuturi limfoide, contine celule B, celule T si celule macrofage. In fetusul care se dezvolta, splina produce si globule rosii.

• Maduva oaselor reprezinta mediul principal de producere a globulelor rosii si albe din sange si este un rezervor care se reinnoieste permanent de celule mici, “primitive” ale sistemului imunitar.

Alta proprietate foarte importanta a sistemului imunitar este aceea ca, in general, acesta poate face diferenta intre celulele “proprii” ale corpului si celulele “straine” si antigene. Dupa cum am explicat deja, acest lucru se datoreaza prezentei “indicatorilor” din celulele corpului, care ii semnalizeaza sistemului imunitar “celulele proprii”.

http://www.revistagalenus.ro/practica-medicala/18436-functionarea-deficitara-a-sistemului-imunitar-cauza-celor-mai-grave-boli.html

La om se produc zilnic un miliard de limfocite ce trec în circulaţie. Circulând şi recirculând prin reţeaua vaselor sanguine şi limfatice, celulele şi moleculele sistemului imunitar asigurã supravegherea organismului, recunoaşterea moleculelor şi a celulelor nonself, pentru a le elimina.

Dupã durata vieţii, limfocitele sunt:

–  cu viaţã scurtã (efectoare ale rãspunsului imun);
–  cu viaţã lungã (de memorie). Ele recirculã în organism perioade îndelungate (de ordinul anilor). La om, limfocitele de memorie ar supravieţui circa 10 ani, fãrã sã se dividã.

În raport cu funcţia pe care o îndeplinesc, se disting urmãtoarele categorii de limfocite:
–  efectoare, cele care direct sau indirect, prin molecule efectoare, neutralizeazã antigenul;
–  reglatoare, cele care ralizeazã echilibrul optim al rãspunsului imun.

1.  LimT naive se activeaza la intalnirea unui antigen, si incep ploriferarea.
2.  O parte din celule devin efectoare, produc citokine in cazul limTH sau exprima citotoxicitatea in cazul limTC.
3.  O parte din celule supravietuiesc,in forma inactiva, pentru o lunga perioada de timp, ca limTM.

Celulele T de memorie recirculã în primul rând în ţesuturile nelimfoide.


Limfocite T Memorie
3 populatii diferite:

LimTCM – centrale de memorie;

LimTEM si LimTEMRA -efectoare, in special pentru CD8+T

LimTSCM – stem de  memorie.

 

 

 

 

 

 

Posted in: Uncategorized