Alimentaţia în boala celiacă

Posted on November 21, 2011

0


Boala celiaca sau enteropatia glutenica sau sprue non-tropical este o afectiune inflamatorie la nivelul intestinului subtire, fiind expresia clinica a intolerantei la gluten, una din multiplele forme de manifestare a intolerantei alimentare.

Boala apare in cele mai multe cazuri in copilarie, iar la adulti debutul este in jurul varstei de 30-40 ani. Declansarea la copii se manifesta in momentul diversificarii, atunci cand se adauga produse cerealiere ce contin si gluten.
Incidenta intolerantei la gluten a atins in 2008 aproximativ 2% din totalul populatiei in Romania, aparand in special in randul copiilor. Boala celiaca este rezultanta interactiunii dintre factorii genetici si cei de mediu. S-a constatat ca exista o agregare familiala a acestei boli – gemenii monozigoti au o incidenta a leziunilor intestinale de pana la 75%. In privinta factorilor de mediu, pe langa existenta gliadinei in alimentatie, s-a constatat faptul ca exista si alti factori ce contribuie la declansarea si exacerbarea enteropatiei – alimentatia bogata in grasimi, stresul si enterovirozele.

Afectiune este produsa de ingestia unei proteine numita gliadina, o componenta solubila a glutenului care se gaseste in ovaz, secara, orz, grau si hibrizi ale acestor cereale. Reactia gliadinei asupra structurii intestinului subtire conduce la modificarea vilozitatilor, fenomen care se soldeaza cu instalarea malabsorbtiei. Glutenul este o fractiune proteica ce reprezinta 7-11% din greutatea fainii. Fractiunea solubila a acestei proteine este incriminata pentru declansarea simptomatologiei (in cazul graului ea se numeste gliadina, la secara, secalina, iar la orz, hordeina – pentru simplificare vom discuta doar despre gliadina, deoarece graul este consumat pe scara mult mai larga). Gliadina reprezinta 40% din proteinele din faina de grau.

Boala afecteaza in principala primele doua treimi ale intestinului subtire, dar in unele cazuri afecteaza si portiunea distala. Aria de absorbtie la nivelul acestui organ este redusa semnificativ prin atrofia si aplatizarea vilozitatilor intestinale. Celulele de la nivelul vilozitatilor devin deficitare in enzime de mare importanta, cum ar fi dizaharidazele si peptidazele, astfel digestia si transportul in sange a nutrientilor esentiali sunt diminuate.

Cum se manifesta boala celiaca?

Multi pacienti sunt asimptomatici sau au simptome minore, ceea ce conduce la concluzia ca prevalenta ar putea fi mult mai mare decat o arata statisticile. Aproximativ 10-15% din anemiile feriprive fara cauza decelata ar putea sa aiba la baza boala celiaca. Semnele si simtomele bolii au o variabilitate foarte mare de la un pacient la altul.

Simptomele cele mai frecvent intalnite sunt durerea abdominala, balonarea, oboseala, scaderea in greutate, diareea si steatoreea. De asemenea, pot fi prezente ulceratiile bucale, glosita si stomatita, iar in cazuri cronice osteomalacie, osteoporoza, anemie prin deficienta fierului sau a acidului folic, hipoalbuminemie.

In cazul copiilor cu varsta intre 6 luni si 3 ani simptomatologia este marcata de diaree, reducerea ritmului de crestere, varsaturi, balonare si modificarea scaunelor (culoare, miros, cantitate, consistenta). La adulti, cele mai frecvente simptome sunt astenia, fatigabilitatea, anemia si manifestarile autoimune. Diareea nu este obligatorie.

Principala manifestare clinica este diareea. Ea se datoreaza reducerii suprafetei de absorbtie, secundara atrofiei vilozitare, astfel incat o buna parte dintre produsii de digestie raman in lumenul intestinal, unde stimuleaza peristaltismul prin mai multe mecanisme. De asemenea, prezenta produsilor de fermentatie contribuie la iritatia mucoasei intestinale cu accelerarea peristaltismului. O alta contributie este data de contaminarea bacteriana.
Diareea din boala celiaca se manifesta prin scaune multiple (3-20 pe zi), de consistenta lichida sau semilichida, urat mirositoare, cu continut gazos crescut. Uneori poate alterna cu perioade de constipatie.

Statoreea (eliminarea grasimilor in scaun) este urmare a reducerii secretiei exocrine pancreatice, a reducerii digestiei lipidice, scaderea concentratiei sarurilor biliare.

Scaderea in greutate este o alta manifestare importanta a enteropatiei glutenice si depinde de severitatea si gradul de extindere a leziunilor intestinale si de capacitatea pacientului de a compensa malnutritia printr-o alimentatie adecvata. In unele cazuri se insoteste de stare de slabiciune, care este data de deficientele vitaminice.

Alaturi de diaree si scaderea ponderala, distensia abdominala completeaza triada clinica a bolii celiace. Volumul abdominal este marit datorita distensiei anselor prin prezenta lichidului si gazelor.

Manifestarile extradigestive pot fi multiple:

– anemie – prin insuficienta de fier, folat, vitamina B12

– hemoragii, petesii, echimoze

– osteopenie, fracturi patologice, tetanie, hiperparatiroidism secundar – malabsorbtia calciului si vitaminei D

– amenoree, infertilitate, impotenta – urmare a malnutritiei si disfunctiei hipotalamo-hipofizare

-dermatita herpetiforma

Boala celiaca se poate manifesta la adult in forma clasica, cu tot cortegiul de simptome (dar mai putin dramatic ca la copil), intr-o forma oculta, cu manifestari minime sau printr-o forma latenta (prezenta la pacienti cu dermatita herpetiforma).

Diagnosticul paraclinic se stabileste prin examen coprologic, care evidentiaza steatoreea, analize de sange (anemie, hipoalbuminemie etc), teste de evidentiere a malabsorbtiei, examen radiologic si examen bioptic al mucoasei intestinale, care este esential pentru diagnostic.

Cum se trateaza boala celiaca

Solutia terapeutica este reprezentata de regimul alimentar fara produse ce contin gliadina.

Ameliorarea clinica are loc imediat ce se restrictioneaza gliadina in alimentatie. Practic se va exclude complet din regimul alimentar graul, secara, ovazul si orzul. Chiar si simpla contaminare a fainii folosite de pacient cu resturi de faina cu gliadina (la moara) poate declansa cortegiul de simptome specific celiachiei. Numai in conditiile excluderii tuturor surselor de gliadina intestinul subtire incepe sa se regenereze si sa functioneze normal, iar complicatiile cronice sunt prevenite.

Cand se trece la abordarea practica a dietei, de obicei incep sa apara problemele. Sursele evidente, precum produsele de panificatie, spaghetele, taiteii sunt usor de indepartat, insa dificultatile apar in cazul alimentelor la care in procesul de fabricatie se adauga faina de grau in cantitati minime, si astfel nu poate fi detectat vizual sau gustativ. Aici vorbim de branzeturi, conserve de carne si peste, tocaturi de carne, carnati si mezeluri, fasole in conserva, legume conservate, dulciuri, ciocolata, sosuri pentru carne, salate, inghetata, iaurt cu fructe, mustar si multe altele. In mod normal, pe eticheta produselor ar trebui sa fie mentionata prezenta glutenului. In caz contrar, pacientul cu boala celiaca nu trebuie sa riste sa consume un produs a carui compozitie nu o cunoaste.

Se recomanda utilizarea de substituenti alimentari pe baza de porumb, orez, soia, tapioca, mei, rosii, hrisca, care vor fi integrate in alimentatie dupa retete speciale si nu prin simpla inlocuire a fainei de grau.

In primele saptamani de regim fara gluten se recomanda suplimentarea cu minerale, vitamine si proteine. De asemenea, se recomanda o restrictie a grasimilor alimentare, pentru a se reduce steatoreea.

Pentru multi dintre pacienti, adoptarea unei diete fara gluten presupune anumite sacrificii greu de suportat la inceput, pentru ca noi, romanii suntem obisnuiti sa consumam mult grau, sub diverse forme. De asemenea, trebuie avut in vedere faptul ca cerealele ce contin gliadina sunt folosite si ca aditivi in procesele de pregatire si preparare a numeroase alimente.
Dupa o perioada de timp, la reintroducerea alimentelor cu gliadina este posibil ca simptomele sa nu mai apara, insa acest lucru nu inseamna ca vilozitatile intestinale sunt intacte – in multe cazuri simptomele reapar dupa 8 saptamani sau mai mult.

Pacientii care trec prin mai multe cicluri de renuntare la dieta fara gluten si apoi reluare ei, pot ajunge sa nu mai raspunsa la terapia nutritionala si chiar pot sa apara complicatii.

In formele severe se impune suplimentarea cu minerale si vitamine, in functie de deficientele constatate. Daca apar sangerari sau purpura se va administra tratament cu vitamina K. Anemia va fi tratata cu fier, folat sau vitamina B12, in functie de etiologia acesteia. In cazul aparitiei osteoporozei si osteomalaciei, se administreaza tratament cu calciu si vitamina D. Diareea severa cu deshidratare trebuie tratata urgent – este extrem de importanta inlocuirea pierderilor hidroelectrolitice. Trigliceridele cu lant mediu sunt utile pentru aportul caloric si ca vehicul pentru transportul nutrientilor liposolubili.

Alimente permise

– lapte proaspat, lapte praf, frisca, iaurt, lapte batut

– branza (orice fel)

– oua

– carne (orice fel)

– legume

– fructe

– paine din faina fara gluten

– produse de panificatie pe baza de porumb sau orez

– grasimi – unt, margarina, ulei vegetal, nuci, maioneza

– condimente – sare, piper

– dulciuri – cu conditia sa nu contina ingrediente nepermise

Alimente ce trebuiesc evitate

– faina de grau, orz, secara

– carne preparata cu faina de grau, orz, secara

– branzeturi cu guma de ovaz

– paste fainoase obisnuite

– semipreparate din orez

– piureuri de legume din comert

– legume in sos

– semipreparate si unele salate de legume din comert

– sosuri pentru salate din comert

– dulciuri din comert

– unele tipuri de guma de mestecat

– unele tipuri de mustar

Iata cateva idei de preparate ce ar putea fi integrate in regimul alimentar al pacentului cu boala celiaca:

Mic dejun

*  Budinca de orez cu nuci, seminte sau fructe uscate

*  Boabe de orez expandat cu lapte si fructe proaspete

*  Iaurt amestecta cu fructe

* Branza de vaci (sau perle de branza) cu mere si scortisoara

*  Omleta cu branza si legume (eventual cu cartof) si un fruct (grapefuit)

* Ompleta cu sunculita

Pranz si cina

* Cartofi copti cu branza si legume

*  Salata verde cu rosii, castravete, ceapa, seminte de floarea soarelui si carne slaba (pui, ton)

*  Ton cu porumb sau amestec de legume

* Sos de carne de pui sau vita sau fructe de mare cu legume si orez brun fiert

* Fajita sau quesadilla din porumb, cu carne si/sau legume

*  Kebab din carne de pui sau vita cu orez si desert de inghetata

* Tocana de legume (fasole, cartofi, morcov, mazare) cu carne de vita sau pui

*  Spanac cu ou ochi

*  Sarmale din varza acra, orez si carne (porc, vita)

*  Supa de legume (atentie la fidea)

Gustari

*  Prajituri din orez cu branza, humus si unt de arahide

*  Rondele de telina cu crema de branza

* Budinca, inghetata, iaurt natural cu bucati de fructe proaspete

* Mar copt

* Popcorn

*  Fructe proaspete

De mare utilitate pentru pacientii cu boala celiaca sunt produsele dietetice special concepute, insa trebuie retinut ca cea mai mare parte a alimentatiei acestor pacienti trebuie sa provina din alimente naturale. Daca insa ne gandim la gustarile interprandiale, solutia o putem gasi in aceste produse fara gluten, care asigura energie si nutrienti, fara a provoca probleme digestive.

Dr. Serban Damian

http://www.doctor.info.ro

Posted in: Uncategorized