Vitaminele şi mineralele ajută la regenerarea nervilor periferici

Posted on September 15, 2010

2


Vitaminele şi mineralele ajută la regenerarea nervilor periferici. Se recomandă vitamina  B12 (din drojdie, orez, ouă, lapte, germeni de grâu şi spanac), magneziul (din grâu, ovăz, polen, sfeclă, orz, porumb, spanac sau cartofi), cuprul (din nuci, migdale, alune, ceapă, spanac, polen, mere şi struguri) şi cobaltul (din pere, nuci, cireşe şi caise). (Dr. neurolog Daniel Manolescu, clinica Doctor Acasă)

B12 + Co + Mg + Cu – s-au facut experiente pe sobolani carora le-a regenerat nervii periferici.

Cobaltul (Co) – in piersici, prune, varza, spanac, linte, mazare, alge, viscere, carne, oua, lapte. Este vasodilatator. Intra in compozitia vitaminei B12 si este activator al unor enzime. Co participa la buna functionare a globulelor rosii. Se gaseste in caise (0,032 mg/100 g), pere (0,018 mg), cirese (0,005 mg), snochine (0,02 mg), nuca (0,005 mg), visine (0,004 mg), salata salbatica etc. (Conf. dr. vlihaescu Grigore – Fructele in alimentatie, bioenergie si cosmetica).

Este un element simpatico-reglator, folosit in afectimi spastice digestive, spasme si blocaje vasculare (arterite). Co intra in alcatuirea unoi fermenti si hormoni. Deficit: sensibilitate la pneumonie si orice infectie, anxirtate, palpitatii, pericol in functia muschiului cardiac, anemie (mai ales la cei care tin strict regim vegetarian de lunga durata).
Co e important in ficat.
Alimentatia obisnuita ofera 5-7 /ig Co. Excesul de Co produce fenomene toxice. Co este necesar in anemii, dureri: anghina, coronariK, arterite, sciatica, nevrite.

Magneziul (Mg) – (necesar 0,32 g); se afla in: smochine, lapte, oua, crustacee, soia, leguminoase, paine integrala, cacao, varza alba, praz, urzici, salata salbatica, hrean, patrunjel, grau, ovaz, orz, porumb, spanac, cartofi, sfecla, migdale (255 mg), alune (150 mg), nuci (132 mg), castane (40-83 mg), catina (30 mg), coacaze rosii (32 mg), coacaze negre (17-30 mg), polen, zmeura (24-30 mg), macese (30 mg), mure (26 mg), visine (22 mg), capsune (14 mg), cirese (15 mg), prune (13 mg), lamai (13 mg), grape fruit (12 mg), afine (10 mg), fragi si porumbi (11 mg), caise (10 mg), pere (10 mg), piersici (10 mg). Magneziul este un component de structura al fermentilor (sunt injur de 300), influentand procesele energetice in toate organele si tesuturile, care pentru o buna functionare au nevoie de energie (inima, sistemul nervos, muschii). Magneziul este cardioprotector, ajutand inima in caz de infarct miocardic, imbunatatind oxigenarea miocardului, limitand zona de lezare, avand rol important in activitatea celulelor musculare si in stimularea circulatiei sangvine. Simultan, magneziul manifesta o actiune de dilatare a vaselor si contribuie la reducerea presiunii arteriale. Reglementeaza contractia musculara. Este un reechilibrant nervos, prevenind efectele perverse ale stresului. Se asimileaza mai bine cand este asociat cu vitamina Bg (deci sa se consume cereale integrale sau 1-3 linguri/zi tarate de grau).
Ajuta in diabetul zaharat prevenind complicatiile vasculare, iar in combinatie cu zincul, cromul, seleniul, imbunatateste functia celulelor beta, ale tesutului pancreatic. in bolile organelor respiratorii, ajuta la dilatarea bronhiilor si la disparitia bronhospasmului. Magneziul influenteaza pozitiv aparatul de reproducere si inlatura simptomele negative din perioada menopauzei. La femeile gravide, magneziul previne insuficienta dezvoltare a fatului (impreuna cu acidul folie si pantotenic) sau pierderea sarcinii. Activeaza diferite enzime participand la metabolismul glucidelor, lipidelor, proteinelor, actioneaza asupra sistemului nervos (0,05-0,06 g/1000 ml – efect de deprimare; 0,1-0,2 g/ 1000 ml – efect de anestezie). Ajuta la utilizarea vitaminelor C, E, B. Pe cale digestiva, este purgativ. Favorizeaza eliminarea fierii din vezica biliara in intestin. Magneziul ajuta la fixarea Ca, in lupta contra cancerului, este necesar pentru oase si dinti.
Deficit: hiperiritabilitate neuromusculara, spasmofilie, tromboze, tulburari de ritm cardiac, mai ales la diabetici, convulsii, decalcificare prin pierderea secretiilor gastrice si intestinale (fistule, steatoree), in alcoolism, ciroza hepatica, hipofunctie paratiroidiana, tetanie mai grava decat la Ca, dureri de cap, ameteli, tremuraturi, furnicaturi sau amorteli ale membrelor, carcei, scaderea tensiunii arteriale, fragilitate a unghiilor, a parului si a dintilor, reactii alergice frecvente, senzatie de lipsa de aer, insomnie, scadere a rezis­tentei la infectii, agravare a reumatismului degenerativ, stari depresive sau isterice, teama, lipsa de apetit, oboseala, hipoglicemie, sindrom premenstrual. Consumul de carne multa si de alcool (chiar si in cantitati mici) poate duce la deficit de Mg.
Hipermagnezemia tulbura metabolismul Ca, producand scaderea excitabilitatii neuromusculare, pierderea reflexelor, somnolenta si chiar anestezie.

Cuprul (Cu) – (necesar 2 mg): nuci, (0,80 mg/100 g) alune (0,72 mg/100 g), piersici (0,50 mg), zmeura (0,21 mg), grau, sfecla, ceapa, spanac, afine (0,18 mg), mure (0,18 mg), capsune (0,17 mg), lamai (0,15 mg), portocale (0,15 mg), coacaze negre (0,14 mg), gutui (0,13 mg), cirese (0,10 mg), mere (0,10 mg), pere (0,10 mg), struguri, polen, morcov, patrunjel, pastarnac, telina, cartof, tomate, loboda, andive, cicoare, fasole, vinete, alune, castane, salata salbatica.
Cuprul este necesar in procesele de generare a energiei in celula. impreuna cu zincul intra in structura tesutului fermentului antioxidant si al unei proteine antioxidante a plasmei sangelui, care reprezinta un purtator al acestui metal. Cuprul poseda proprietati antiseptice (probabil pe baza actiunii antioxidante). Regleaza schimbul catecolaminelor, a serotoninei, a tirozinei, a melaninei, contribuie la cresterea activitatii insulinei si la o utilizare deplina a hidratilor de carbon. Participa la formarea structurii proteinelor din tesutul conjunctiv, colagen si elastina, acestea fiind componente structurale ale tesutului osos, cartilaginos, ale pielii, ale plamanilor, ale vaselor de sange.
Ajuta tiroida, e antiinfectios. Are rol in metabolismul glucidelor si in formarea clorofilei. Participa la formarea hemoglobinei si a globulelor rosii, inlesnind absorbtia Fe. Este constituent al unor metaloenzime si participa la sinteza fosfolipidelor. Influenteaza circulatia si transformarile fierului in organism. Este antiinflamator (in reumatisme inflamatorii, artroza). Cu vitamina C, este eficient la gripa.
Cuprul participa in transportul oxigenului alaturi de fier ca un constituent al unor proteine. Rolul cel mai important revine in hematopoieza, scade numarul celulelor rosii.
Deficit: formarea anevrismului aortei si al vaselor creierului, demineralizarea tesutului osos, anemie, lipsa poftei de mancare, intarzierea cresterii, acnee, osteoporoza etc.
Surse : viscere mai ales de vitel si oaie (inima, ficat, rinichi, splina) cereale, legume verzi, fructe uscate, nuci, struguri, moluste.

http://www.boli-medicina.com

Posted in: vitamina B