Terapia cu bacteriofagi

Posted on April 14, 2010

2


Interviu cu prof. Vania Atudorei

 

 

BACTERIOFAGUL – virus ce distruge bacteriile

Una dintre expuneri a fost, de pilda, cea a biologului Ioan Coman, nu-i dau titlul întreg, va spun doar ca este vorba de lansarea unui preparat natural care, sustine doctorul Coman, „repara”… agentul reparator de gene din interiorul moleculei de ADN. Cu alte cuvinte, medicamentul VVVM (de combatere a Virozelor prin Virusi Vii Modificati) pe care ni-l prezinta – si cu care, sustine doctorul Ion Coman, a vindecat, în ultimii 15 ani, cazuri disperate – regleaza functiile imunitare ale organismului, actionând asupra “sfintei sfintelor” metabolismului, reglând sanatatea cromozomilor, genelor, enzimelor care fac milioanele de legaturi dintre “caramizilie” adenina, guanina, tinina, citozina ale celulelor. Or, din A, G, T si C sunt constituiti – toata lumea stie asta – si oamenii, si vulturii, si stejarii, si pestii, de fapt întreaga lume vie, aici, pe Pamânt, dar si, cred eu, de pe toate planetele tuturor galaxiilor. Iar daca tehnologia brevetata de dl. Ion Coman (brevet OSIM 72670/1979) „iese” în lume, putem vorbi de un succes românesc si, în acelasi timp, de o confirmare a faptului ca în interiorul sistemului imunitar al organismelor vii zac mistere care, odata rezolvate, deschid noi perspective vietii. Pe Pamânt si aiurea…

ªi ca sa va conving ca tehnologiile simple, cu elemente naturale, sunt înca luate în seama de opinia publica planetara, dati-mi voie sa va dau ca exemplu succesul extraordinar pe care îl are fagoterapia practicata în Georgia de profesorul Guran Gvasalia. Este vorba nu de statul american Georgia, parte a SUA, ci de fosta republica sovietica, astazi stat independent, în a carui capitala, Tbilisi, functioneaza un „spital regional” de tip bloc socialist, unde o echipa locala trateaza cele mai rebele infectii cu putinta, rezistente la orice antibiotic, folosind bacteriofagii, adica virusi ai bacteriilor. Inofensivi pentru celulele umane, bacteriofagii ucid bacteriile pe care le infecteaza în câteva minute – lucru cunoscut înca din anul 1910, urmare a unei observatii facute de canadianul Felix d’Herelle si georgianul Georges Eliava. Care au si început sa aplice, de atunci, proaspata descoperire, experientele continuându-se, pâna în ziua de astazi, la Institutul de Microbiologie local. Dar georgienii au si trecut la aplicarea tehnologiei pe infectiile rebele – osteosmelitele cronice, de pilda – si nu s-au dezis de tratamentul d’Herelle-Eliava nici când au aparut antibioticele! Care, cum se stie, nu sunt suficiente peste tot si tot timpul, mai ales când „microinamicul” se adapteaza, supravietuind atacurilor mucegaiurilor din penicilina si urmasii ei. Ceea ce a facut ca, în anii de vârf, peste 800 de persoane sa lucreze la Institutul de Microbiologie din Tbilisi, producând – si aplicând bolnavilor – peste o tona de bacteriofag zilnic! Chiar si astazi, când pe ruinele fostei republici sovietice se ridica, timid, noua Georgie, 90 de cercetatori continua lupta împotriva rezistentei la antibiotice.

Cum fac, concret, coechipierii profesorului Gvasalia? Preiau, de pe infectia rebela, mostre ale agentului infectant, cresc coloniile de bacterii în vase Petri, apoi le ataca cu diversi bacteriofagi, pâna se stabileste care dintre ucigasii de bacterii este cel mai potrivit, în acel caz. Toata operatia de diagnosticare si descoperire de bacteriofag dureaza câteva ore (la încercarile cu antibiotice: câteva zile!). Tratamentul începe imediat… si are rezultate instantanee, bolnavul îsi ia patul sau si se duce, ca în Biblie.

Desigur, companiile producatoare de antibiotice nu au avut nici o bucurie în a populariza metoda georgiana, mai ales ca „medicamentul” costa doar câtiva dolari, jignitor de putin pentru fabricantii care câstiga imens, vânzând medicamente, fireste, scumpe. Din gura în gura – traim pe o planeta, totusi mica! – zvonurile despre tratamentele din Tbilisi au razbatut la suprafata si bolnavi din lumea întreaga iau drumul Georgiei, cautând mântuirea. Iar vindecarea lor, în cele mai multe cazuri, chiar vine. În vasele laboratoarelor Institutului de Microbiologie supravietuieste o colectie de mai multe sute de fagi, din care medicii locali potrivesc cocktailurile bacteriofage pentru mai toate genurile de infectii bacteriene (stafilococ auriu, colibacil, pseudomonas, proteus etc.) – dar în fiecare luna noi fagi sunt adaugati „rezervatiei”; care de unde credeti ca se recolteaza? Din chiar sistemul de canalizare a orasului, caci fauna din mizerabila apa poate contine, iata, adevarate comori, între care virusi nou-nouti, complet necunoscuti în stiinta!. Urmarea: cercetatori din lumea larga au venit la Tbilisi sa învete, sa ajute, sa lucreze efectiv. Se trateaza nu numai osteomielitele, ci si infectiile nosocomiale si oftalmologice si chiar septicemiile.

De ce nu se generalizeaza terapia? Fireste din motive pur comerciale, vezi teribila putere a industriei de antibiotice. Dar si pentru ca, spun cercetatorii occidentali, nu stim ce se întâmpla când folosim pentru tratamente nu o molecula inerta ci un organism viu, fagul. Pacientii atinsi de infectii iremediabile continua însa sa vina la Tbilisi si… sa plece vindecati. Iar americanii au anuntat o premiera care poate schimba datele problemei: folosirea unor bacteriofagi împotriva redutabilei Lysteria monocytogenes, care infecteaza alimentele, dar si contra unor germeni teribili, cum este cel al antraxului. Asa ca acesti „cai troieni în tabara bacteriilor” – cum îi numeste revista Science et Vie – s-ar putea sa devina, curând, vedete mondiale, reprezentând un succes al vechilor traditii.

De ce v-am scris aceste rânduri? Pentru ca eu sper ca, alaturi de tratamentul bacteriofagic, sa poata lua un nou start câteva medicamente si tehnologii românesti care si-au dovedit, în timp, eficienta, dar… s-au izbit de indiferenta medicilor si interesele farmacistilor. Este vorba, într-o lista sumara, de ceaiurile protectoare hepatic ale doctorului aradean Ladislau Elthes, de medicamentele revitalizante realizate din catina alba (prof. Ion Brad), de Boicil, Ulcosilvanil si Gerovital. În noua strategie a cercetarii stiintifice va trebui sa tinem seama de faptul ca aceste medicamente naturale exista, s-au dovedit utile bolnavilor, asa ca trebuie sa declansam omologarea si, de ce nu, lansarea lor în productie larga. Nu cu multe noutati tehnologice poate iesi România în lumea asta noua si teribil de competitive. Dar cu aceste medicamente, da.
Alexandru Mironov

http://www.stiintasitehnica.ro

Posted in: Uncategorized