Practicarea Qigong-ul Guolin: studiu pilot

Posted on March 19, 2010

0


MODIFICARI APARUTE IN SECRETIA DE CITOCHINE LA SUBIECTII SANATOSI CARE PRACTICA QIGONG-UL GUOLIN: STUDIU PILOT

Brian M Jones

Sectia de Imunologie Clinica, Spitalul Regina Maria, Pokfulam, Hong Gong

email: bmjones@ha.org.hk

Primit: 6 august 2001, Acceptat: 18 octombrie 2001, Publicat: 18 octombrie 2001

BMC Medicina Complementara si Alternativa 2001, 1:8

Versiunea electronica a articolului este completa si poate fi gasita online la

http://www.biomedcentral.com/1472-6882/1/8

© 2001 Jones; licenta BioMed Central Ltd.

Rezumat

Prezentare: Guolin Qigong este o combinatie intre meditatie, respiratie controlata

si miscare fizica, menita sa controleze energia vitala a corpului (Qi) si, in consecinta, sa

imbunatateasca sanatatea fizica, mentala si spirituala. Practica Qigong-ului este

cunoscuta ca avand efect in corectarea functiei imunologice a organismului, dar au fost

efectuate putine studii care sa arate influenta asupra citochinelor, regulatorii cheie ai

imunitatii.

Metoda: Numarul celulelor secretoare de citochine din sangele periferic a fost

determinat prin metoda ELISPOT (Enzyme-linked immunosorbent spot) la 19 voluntari

sanatosi cu varste cuprinse intre 27 si 55 ani, inainte sa fie invatati sa practice Qigong si

in saptamanile a 3-a, a 7-a si a 14-a de practica zilnica. De asemena, a fost examinat

efectul Qigong-ului si asupra secretiei de cortizol.

Rezultate: Numarul celulelor secretoare de IL4 si IL12 a ramas constant. IL6 a

crescut in saptamana a 7-a si TNFα a crescut in saptamana a 3-a si a 7-a in culturile

nestimulate, dar a scazut in acest timp in culturile stimulate cu lipopolizaharide (LPS) si

Staphylococcus Aureus Cowan (SAC). De un interes deosebit a fost cresterea celulelor

secretoare de IFNγ si scaderea celulelor secretoare de IL10 in culturile stimulate cu

phytohemaglutinina (PHA), rezultand o crestere semnificativa a raportului IFNγ/IL10.

Cortizolul, cunoscut ca inhibitor al productiei de citochine de tip 1, a fost redus prin

practicarea Qigong-ului.

Concluzii: Aceste studii preliminare ale subiectilor sanatosi, desi nu sunt

neaparat reprezentative pentru populatia sanatoasa si nu includ un grup separat de

control, au indicat ca nivelul sanguin al cortizolului, hormonul legat de stres, poate fi

scazut prin practica Qigong-ului pe perioade scurte, iar numarul celulelor secretoare de

citochine prezinta modificari concomitente. Studiile ulterioare ale efectelor Qigong-ului

pe pacienti cu boli clinice cunscute a fi asociate cu predominanta tipului 2 de citochine

ar fi bine-venite.

Prezentare

Guolin Qigong este o combinatie intre meditatie, respiratie controlata si miscare

fizica. Aceste exercitii sunt menite sa dezvolte abilitatea de a controla energia vitala a

corpului (Qi) si, in consecinta, sa imbunatateasca sanatatea fizica, mentala si spirituala.

Expertii afirma ca pot sa foloseasca Qi-ul emis pentru a modifica activitatea celulelor:

“Qi-ul facilitator” stimuleaza cresterea celulara, in timp ce “Qi-ul inhibitor” reprima

cresterea culturilor de celule tumorale [1].

Guolin Qigong a fost introdus cu mai mult de 50 de ani in urma, de catre doamna

Guo, o supravietuitoare pe termen lung a cancerului, care a infiintat o retea de grupuri

auto-intretinute in toata China si chiar mai departe. Se spune ca aceasta forma de

Qigong, caracterizata prin exercitii lente de mers, insotite de miscari ale bratelor,

coordonate cu o usoara rotire a taliei, este in mod particular utila pentru pacientii bolnavi

de cancer. Printre organele ce par sa fie influentate de practica Qigong-ului sunt

creierul, inima, rinichii si sistemul imunitar, fiind relatate efecte obtinute in senilitate,

hipertensiune arteriala, accidente vasculare cerebrale, astm, biochimia sangelui si

cancer [2-6].

(a se vedea si http://www.goldenflower.org/reflib/articles/tc_as_treatment.shtml).

Efectele relatate ar putea fi intermediate de sistemul imunitar care, la randul lui,

ar fi influentat de catre energia Qi. Cu toate acestea, sunt doar cateva publicatii, atent

revizuite, care descriu modificari in activitatea sistemului imunitar ca rezultat al practicii

Qigong-ului. Raspunsurile de hipersensibilitate cutanata intarziata au fost mai rapide,

mai puternice si mai numeroase in grupul de practicanti Qigong decat in grupul normal

de subiecti sanatosi, nepracticanti [7].

La pacientii cu anemie aplastica tratati prin Qigong, s-au evidentiat cresteri

semnificative ale raportului limfocitelor-T CD4/CD8 [8], raport care a crescut de

asemenea la noii practicanti de Qigong, dupa 5 luni de antrenament [9]. Raportul

celulelor T CD4/CD8 si activitatea celulelor NK au avut tendinta de crestere in timpul

unei singure sedinte de Qigong cu durata de 40 minute [10]. Variate studii nerevizuite au

descris stimularea functiilor limfocitelor, neutrofilelor si celulelor natural killer (NK) la

subiectii care practica Qigong [a se vedea Extinderea Vietii: documentarea efectelor

Qigong-ului (publicat de Zhang RM) Renming Tin Yue Press, China 1995; si

http://www.goldenflower.org/reflib/articles/tc_as_treatment.shtml]

Citochinele sunt glicoproteine efectoare foarte labile, implicate in mod hotarator in

caile aferente si eferente ale raspunsului imun, ca regulatori anti si pro-inflamatori. Tipul

1 de citochine, asa cum este interferonul gama (IFNγ), factorul de necroza tumorala alfa

(TNFα) si interleuchina 12 (IL12), stimuleaza imunitatea mediata celular. Tipul 2 de

citochine, din care fac parte IL4, IL6 si IL10, este antiinflamator si favorizeaza raspunsul

mediat umoral [11,12]. Imunitatea mediata celular este importanta in protectia impotriva

cancerului, in timp ce supraproductia de citochine antiinflamatorii are efect potential

supresiv asupra imunitatii anticancer. Prezentul studiu pilot inentioneaza sa investigheze

efectele Qigong-ului asupra productiei de citochine in vitro la voluntarii sanatosi si sa

determine daca evaluarea ulterioara a efectelor Qigong-ului asupra profilului citochinelor

la pacientii cu cancer ar fi valoroasa. A fost masurata productia celor 6 citochine de mai

sus inainte de antrenamentul de Qigong si pana la 14 sapatamani de practica a

exercitiilor. S-a constatat o crestere semnificativa a raportului IFNγ/IL10 in culturile

stimulate cu PHA, indicand o crestere a citochinelor care favorizeaza imunitatea

mediata celular.

Metoda

Subiectii investigati si evaluarile efectuate

19 subiecti chinezi sanatosi, cu varste cuprinse intre 27 si 55 ani (media 43,9 ±

7,8), dintre care 11 au fost femei, au fost recrutati prin anuntarea inceperii

antrenamentului de Guolin Qigong. Unul dintre voluntari a fost ulterior exclus pe motive

de sanatate. Fiecare dintre subiecti au participat la 6 lectii de Qigong, de cate 2 ore

fiecare, intr-o perioada de 2 saptamani. Apoi, au practicat exercitiile zilnic, notandu-si in

jurnal detaliile aparute. 10 subiecti inca practicau Qigong la sfarsitul perioadei de studiu

(14 saptamani de la incepera antrenamentului), in timp ce 9 au intrerupt practica la 10

saptamani. Tensiunea arteriala, frecventa pulsului, cortizolemia si productia de IFNγ,

IL4, IL6, IL10, IL12 si TNFα au fost masurate inainte de antrenament si in

saptamanile 3, 7 si 14. Unul dintre subiecti a fost exclus din studiul principal din

cauza unei infectii respiratorii in a 3-a saptamana, dar a fost inclus in cea de a

14-a saptamana, pentru a compara subiectii care au terminat studiul cu cei care

s-au oprit, infectia vindecandu-se deja la acea vreme.

Testul ELISPOT

Numarul celulelor secretoare de citochine (CK-SC) in culturile nestimulate sau

stimulate cu activatori ai celulelor-T (phytohemaglutinina (PHA), concavalina (Con A),

anti-CD3 in faza solida) sau activatori ai monocitelor (lipopolizaharide E. coli (LPS),

Staphylococcus Aureus Cowan (SAC)) au fost determinate folosind testul ELISPOT

[13,14]. Au fost descrise detaliile de adaptare a aceastei metode, specificitatea si

reproductibilitatea sa [15-17]. Pe scurt, sangele heparinizat a fost prelucrat pentru

evaluarile de citochine in decurs de o ora de la recoltare. Celulele mononucleare din

sangele periferic (PBM) au fost separate cu Lymphoprep (Nycomed, Oslo, Norway) si

adaugate in placile de filtru 96-well Multiscreen (Millipore, Bedford, MA, USA) care au

fost in prealabil invelite cu anticorpi ce capteaza citochine (Pharmingen, San Diego, CA,

USA) si blocate cu 5% ser fetal de vitel (FCS) in mediu RPMI 1640.

Culturile multiplicate cu 104 (pentru IL6 si TNFα) sau cu 105 (pentru IFNγ, IL4,

IL10 si IL12) celule/godeu in mediu RPMI + 5% FCS cu sau fara stimulatori au fost

incubate pentru 18–22 ore la 37°C in 5% CO2. Celulele au fost apoi spalate si placile

incubate secvential cu anticorpi anti-citochine detectati prin biotinilare (Pharmingen),

streptavidin-fosfataza alcalina (Sigma, St. Louis, MO, USA) si 5-bromo-4-cloro-3-

indolilfosfat-nitroblue tetrazolium (Calbiochem, La Jolla, CA, USA). Punctele albastre

corespunzatoare fiecarei celule secretoare de citochine au fost numarate la microscop

cu ajutorul unui ocular cu scara milimetrica ce acopera 1/8 sau 1/72 din suprafata culturii

celulare. Rezultatele sunt exprimate in CK-SC/106 PBM.

Analiza statistica

Versiunea de software Prism 2.0 (GraphPad, San Diego, CA, USA) a fost folosita

pentru a compara parametrii masurati inainte, la 3, 7 si 14 saptamani de antrenament,

efectuand testul t pentru esantioane dependente (paired t-test), si pentru a compara

rezultatele in a 14-a saptamana pentru subiectii care s-au oprit din practica Qigong-ului

la 10 saptamani cu cei care au continuat practica si dupa cele 14 saptamani, efectuand

testul t pentru esantioane independente (unpaired t-test).

Rezultate

Nu s-a inregistrat nici o modificare semnificativa in valorile tensiunii arteriale

sistolice sau diastolice pe perioada studiului, dar frecventa cardiaca a scazut de la 76,3

± 11,4 (media ± SD) inainte de antrenament la 69,8 ± 9,4 la 3 saptamani (p<0,05).

Totusi, valorile in saptamanile 7 si 14 (71,4 ± 9,5 si respectiv 74,3 ± 13,3) nu au fost

semnificativ diferite fata de linia de baza. Nivelul initial al cortizolului plasmatic a fost 394

± 115 nmol/l si in saptamanile 3, 7 and 14 a fost 328 ± 126 nmol/l (p < 0.05), 376 ± 109

nmol/l (nesemnificativ) si respectiv 318 ± 110 nmol/l (p < 0.05).

3

IL4-SC stimulate cu PHA, anti-CD3 si Con A (Fig. 1A) si nestimulate, precum si

IL12-SC stimulate cu PHA, anti-CD3 si SAC (Fig. 1B) au ramas constante inainte si

dupa antrenamentul de Qigong. Nici o celula secretoare de IL4 (nici de IFNγ) nu a fost

observata in culturile nestimulate, asa cum se constatase anterior [15-17].

IL6-SC au crescut semnificativ dupa saptamana a 7-a de exersare, in culturile

nestimulate si in cele stimulate cu PHA si LPS, dar nu cu SAC si au revenit la linia de

baza in saptamana a 14-a (Fig. 2A). TNFα-SC au crescut semnificativ in saptamanile 3

si 7 in culturile nestimulate si au revenit aproape de linia de baza in saptamana a 14-a.

Nu au fost cresteri semnificative ale TNFα-SC stimulate de activatori ai celulelor T sau

ai monocitelor si, de fapt, TNFα-SC stimulate cu LPS si SAC au scazut semnificativ in

saptamana a 14-a, comparativ cu valorile premergatoare antrenamentului (Fig. 2B).

Scaderea IL6 si TNFα-SC intre saptamanile 7 si 14 ar putea fi datorata faptului ca

aproximativ jumatate din subiecti s-au oprit din practica Qigong-ului in saptamana a 10-

a. Aceasta scadere nu a fost valabila si pentru IL6, deoarece productia ei a fost similara

la cei care au continuat practica si la cei care s-au oprit (Fig. 3A). Prin contrast, oprirea

practicii a fost asociata cu nivele semnificativ mai joase de TNFα-SC nestimulate si

stimulate cu PHA, comparativ cu continuarea Qigong-ului (Fig. 3B).

IFNγ-SC au fost semnificativ crescute in culturile stimulate cu PHA in saptamanile

3, 7 si 14. Con A si anti-CD3, inductori mai puternici de IFNγ, au stimulat producerea de

citokine la nivele care au fost mai putin influentate de practica Qigong-ului, numai IFNγ-

SC stimulat de Con A in a 3-a saptamana a fost semnificativ mai mare decat inainte de

antrenament (Fig. 4A). Productia de IL10 in culturile nestimulate a crescut semnificativ

dupa 7 saptamani de exercitii, dar a revenit la nivelul premergator antrenamentului in

saptamana a 14-a. IL10-SC stimulate cu PHA, LPS si SAC au fost similare celor preantrenament

in saptamanile a 3-a si a 7-a si mai joase in saptamana a 14-a, cu IL10-SC

induse de PHA semnificativ mai scazute decat inainte de antrenament (Fig. 4B).

Raportul IFNγ/IL10-SC in culturile stimulate cu PHA a fost semnificativ mai mare in

saptamanile 3, 7 si 14 decat inainte de antrenament (Fig. 4C).

IFNγ-SC, IL10-SC si raportul IFNγ/IL10-SC in culturile stimulate cu PHA, in

saptamana a 14-a, nu au fost semnificativ diferite la subiectii care au oprit exercitiile de

Qigong in saptamana a 10-a comparativ cu cei care le-au continuat mai mult de 14

saptamani (Fig. 5).

Discutii

Qigong-ul a fost pracitcat in China de peste 3.000 de ani si exista dovezi ale

efectelor sale benefice in mentinerea si imbunatatirea sanatatii, dar care au fost

prezentate pe larg in jurnale inaccesibile pentru occident. Folosirea pe scara mai larga a

Qigong-ului ar putea contribui la existenta unei populatii mai sanatoase si mai putin

dependente de medicamentele moderne, al caror cost creste in spirala. Daca s-ar

identifica mecanismele prin care Qigong-ul realizeaza aceste beneficii, aplicatii mai

concrete ale exercitiilor si ale energiei Qi ar putea sta la baza unor terapii general

acceptabile, care sa suplimenteze practicile curente.

Prezentul studiu incearca sa determine daca citochinele, reglatorii cheie ai

sistemului imunitar, sunt influentate de practica Qigong-ului. Am ales sa evaluam

productia de citochine folosind testul ELISPOT pentru ca se masoara mai precis

secretia reala de citochine decat prin proteinele citoplasmatice (masurate prin flowcitometrie)

sau prin amplificarea mesajului (reactia in lant a polimerazei – revers

transcriptaza, RT-PCR) si este evitata problema neutralizarii citochinelor prin secretia

concomitenta de antagonisti sau receptori solubili, care afecteaza masurarea

citochinelor in culturile de supernatant.

Testul ELISPOT utilizat in laboratorul nostru este senzitiv, specific (nu se produce

nici o modificare de culoare atunci cand sunt folositi pentru captura si detectie anticorpi

anti-citochine incompatibili) si reproductibil, cu coeficienti de variatie (CV) in interiorul

testului de 8,8 ± 5,8% ale datelor combinate pentru IFNγ, TNFα, IL4, IL6, IL10, IL12 si

toti stimulii [15]. Variatia intre teste este 13,2 ± 4,9%, reflectand variatii individuale

considerabile de la o zi la alta, dar atunci cand grupurile de subiecti sunt evaluate in

anumite momente, valorile medii variaza numai cu 5,3 ± 3,8% [15]. Aceasta variatie este

acceptabila pentru studierea efectelor interventiilor in grupurile de subiecti.

Toti voluntarii recrutati ai fost normotensivi inainte de antrenament, iar practica

Qigong-ului Guolin pentru cel putin 10 saptamani nu a modificat foarte mult tensiunea

arteriala. Frecventa cardiaca a fost mai mica decat valoarea de referinta in a 3-a

saptamana, dar nu si in saptamanile a 7-a sau a 14-a. Este interesant ca scaderea

nivelului de cortizol a fost bifazica, cu revenire la valorile premergatoare antrenamentului

in saptamana a 7-a, in ciuda reducerilor semnificative din saptamanile a 3-a si a 14-a.

Nu au fost diferente semnificative intre cortizolemia celor care au oprit exersarea in

saptaman a 10-a si a celor care au continuat. Este posibil ca practica Qigong-ului sa fi

imbunatatit abilitatea voluntarilor de a face fata stresului, abilitate care s-a mentinut chiar

si dupa ce exersarea a fost intrerupta. Aceasta posibilitate necesita cercetari ulterioare.

Studiile anterioare au aratat ca productia in vitro de IFNγ, IL12 si TNFα este

inhibata de cortizol, iar aceste citochine sunt corelate negativ cu nivelul

cortizolului plasmatic [18]. Administrarea cortizonului acetat scade raportul IFNγ/IL10

cu >70% [19]. Ne putem astepta ca imbunatatirea reactiei la stres sa scada cortizolemia

si sa favorizeze producerea tipului 1 de citochine in defavoarea tipului 2. Subiectii

cercetati au prezentat o crestere semnifiactiva a IFNγ si o reducere a IL10-SC in

culturile stimulate cu PHA foarte curand, la 3 saptamani, cu o crestere chiar si mai mare

in saptamana a 14-a. Acest efect a ramas vizibil la 14 saptamani, chiar si la subiectii

care au oprit exersarea la 10 saptamani.

Totusi, raspunsul in directia producerii tipului 1 de citochine nu a fost observat in

cazul tuturor stimulilor in vitro. Cresterile in productia de IFNγ dupa antrenamentul de

Qigong au fost mai putin vizibile atunci cand s-a folosit Con A sau anti-CD3 in

faza solida. Productia de IL10 mai curand a crescut decat sa scada in saptamana

a 7-a, in culturile nestimulate si a fost doar o tendinta catre scaderea productiei

de IL10 in saptamana a 14-a, in culturile stimulate cu LPS sau SAC. Mai mult, nu

s-au inregistrat efecte remarcabile ale Qigong-ului asupra IL12, inductorul cheie

al IFNγ si al tipului 1 de citochine [20], nici asupra IL4, elementul central al tipului

2 de citochine [21].

IL6-SC, stimulate si nestimulate, au crescut semnificativ in saptamana a 7-a,

sugerand ca un eveniment inflamator tranzitor a aparut in acea perioada. Cortizolemia a

crescut de la nivelul scazut al saptamanii a 3-a si apoi scade din nou in saptamana a

14-a, ceea ce ar putea indica o crestere a nivelului de stres in perioada respectiva,

datorat unei cauze necunoscute. Totusi, DeRijk [22] a gasit ca nivelurile de cortizol

crescute fiziologic prin exercitii intense nu au efect asupra IL6 stimulate cu LPS, iar

nivelurile de cortizol crescute farmacologic au efect inhibitor.

TNFα-SC au crescut peste valorile de baza in culturile nestimulate in saptamanile

3 si 7, apoi au revenit la normal in saptamana a 14-a la subiectii care au oprit

practicarea exercitiilor la 10 saptamani. A fost o tendinta similara, dar nesemnificativa, in

culturile sitmulate cu PHA, in timp ce in culturile stimulate cu activatori ai monocitelor,

nivelul TNFα a scazut in saptamana a 14-a, chiar si la subiectii care au oprit

practica in saptamana a 10-a.

Spre deosebire de IL6, TNFα este sensibil la cresterile cortizolemiei induse

fiziologic [22], dar rezultatelle noastre sugereaza ca, daca modificarile TNFα observate

in studiu se datoreaza nivelului fluctuant al cortizolului, atunci stimularea TNFα de

catre activatorii celulelor T si stimulii in vivo poate fi influentata de cortizol intr-un

mod diferit decat cel indus de activatorii monocitelor.

Concluzii

Pentru mentinerea sanatatii, este necesar un echilibru intre tipurile 1 si 2 de

citochine, o preponderenta a primului fiind asociata cu boli autoimune specifice ale

organelor, iar a celui de-al doilea cu alergii, boli autoimune sistemice si inhibarea

raspunsului imun la virusuri si cancer [23]. Rezultatele preliminarii ale unui studiu mic,

nerandomizat si necontrolat, prezentat aici, arata ca Qigong-ul Guolin poate modifica

productia de citochine la subiectii sanatosi in directia tipului 1 de raspuns imun. Nu

exista nici o dovada pana in prezent care sa indice daca aceasta modificare ar fi

benefica prin intarirea protectiei impotriva cancerului si astmului, de exemplu, nociva

prin eventuale complicatii ulterioare, cum ar fi bolile autoimune, sau fara efect pentru ca

modificarile induse au fost relativ minore. Sunt necesare studii ulterioare ale efectelor

Qigong-ului si ale variatelor lui componente, observand parametri clinici, imunologici si

fiziologici in diferite patologii.

Recunostinte

Acest studiu a fost initiat de Dr. Vivian Wong, director executiv la Spitalul

Regina Maria, si a fost sustinut de Fundatia Li Ka Shing din Hong Kong. Sunt

recunoscator Dr. Janette Kwok pentru traducerea si rezumatul studiului din chineza,

doamnei Jacqueline Yuen, care a organizat si efectuat recoltarile hematologice de la

voluntari, Dr. Daniel Fong, care ne-a ajutat cu analizele statistice, Dr. Jonathan Sham si

Dr. Peter Lee pentru discutiile utile.

Referinte

1. Chien CH, Tsuei JJ, Lee SC, Huang YC, Wei YH: Efectul emiterii bioenergiei

asupra functiilor biochimice ale celulelor. Am J Chin Med 1991, 19:285-292.

[ R ezumat P ubMed]

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/entrez/query.fcgi?cmd=Retrieve&db=PubMed&list_uids=17

67800&dopt=AbstractPlus&holding=f1000,f1000m,isrctn

2. Sander KM, Hu B: Aplicatiile medicale ale Qigong-ului si ale emiterii Qi-ului

asupra oamenilor, animalelor, culturilor de celule si plante: revizuirea unor studii

stiintifice selectate. Am J Acupunct 1991, 19:367-377.

3. Sander KM: Aspecte medicale ale Qigong-ului. Alternative Therapies 1996, 2:40-

46.

4. Wang C, Xu D, Qian Y: Qigong-ul Medical. J Trad Chin Med 1991, 11:296-301.

5. Reuther I, Aldridge D: Qigong-ul Yangsheng ca terapie complementara in

managementul astmului. J Altern Complement Med 1998, 4:173-183. [Rezumat

PubMed]

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/entrez/query.fcgi?cmd=Retrieve&db=PubMed&list_uids=96

28207&dopt=AbstractPlus&holding=f1000,f1000m,isrctn

6. Kuang A, Wang C, Xu D, Qian Y: Cercetare asupra efectului de “anti-imbatranire”

al Qigong-ului. J Trad Chin Med 1991, 11:224-227.

7. Ryu H, Mo HY, Mo GD, Choi BM, Jun CD, Seo CM, Kim HM, Chung HT: Reactia

de hipersensibilitate cutanata intarziata la practicantii de Qigong (chun do

sun bup) studiata prin sistemul multitest al imunitatii mediate celular.

8. Am J Chin Med 1995, 23:139-144.

9. [ R ezumat P ubMed]

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/entrez/query.fcgi?cmd=Retrieve&db=PubMed&list_uids=75

72774&dopt=AbstractPlus&holding=f1000,f1000m,isrctn

8. Yao BS: Studiu preliminar asupra modificarilor in subseturile de celule T la

pacientii cu anemie aplastica tratati prin Qigong. Chung His I Chieh Ho Tsa Chih

1989, 9:341-342.

9. Ryu H, Jun CD, Lee BS, Choi BM, Kim HM, Chung HT: Efectul antrenamentului de

Qigong asupra proportiei de limfocite T in sangele periferic. Am J Chin Med 1995,

23:27-36. [ R ezumat P ubMed]

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/entrez/query.fcgi?cmd=Retrieve&db=PubMed&list_uids=75

98089&dopt=AbstractPlus&holding=f1000,f1000m,isrctn

10. Higuchi Y, Kotani Y, Hibuchi H, Minegishi Y, Itami J, Uh T, Manda Y: Modificarile

endocrine si imunologice in timpul Noului Qigong al lui Guolin. J Intl Soc Life Info

Science, 1997, 15:138.

11. Mosmann TR, Cherwinski H, Bond MW, Giedlin MA, Coffman RL: Doua tipuri de

clone murine ale celuleor T helper. I. Definitie in functie de profilul activitatii

limfochinelor si al proteinelor secretate. J Immunol 1986, 136:2348-2357. [Rezumat

PubMed]

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/entrez/query.fcgi?cmd=Retrieve&db=PubMed&list_uids=24

19430&dopt=AbstractPlus&holding=f1000,f1000m,isrctn

12. Romagnani S: Productia de limfochine de catre celulele T umane in starile de

boala. Ann Rev Immunol 1994, 12:227-257. [ T ext u l Complet]

http://arjournals.annualreviews.org/doi/abs/10.1146%2Fannurev.iy.12.040194.001303

13. Czerkinsky C, Nilsson LA, Nygren H, Ouchterlony O, Tarkowsky A: Testul

punctelor imune legate enzimatic pe suport solid (ELISPOT) pentru numararea

celulelor secretoare de anticorpi specifici. J Immunol Methods 1983, 65:109-121.

[ R ezumat P ubMed]

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/entrez/query.fcgi?cmd=Retrieve&db=PubMed&list_uids=63

61139&dopt=AbstractPlus&holding=f1000,f1000m,isrctn

14. Sedgwick JD, Holt PG: Tehnica imuno-enzimatica pe suport solid pentru

numararea celulelor secretoare de anticorpi specifici. J Immunol Methods 1983,

65:301-309.

15. Jones BM, Kwok CCH, Kung AWC: Efectul terapiei cu iod radioactiv asupra

productiei de citochine in boala Graves. Cresteri tranzitorii ale IL4, IL6, IL10 si

TNFα, cu cresteri pe termen lung a productiei de IFNγ. J Clin Endocrinol Metabol

1999, 84:4106-4110.

16. Jones BM, Liu TF, Wong RWS: Reducerea in vitro a productiei de IFNγ, IL4, IL12

si cresterea productiei de IL6, IL10, TNFα in lupusul eritematos sistemic. Slabe

corelatii ale productiei de citochine cu activitatea bolii. Autoimmunity 2000, 31:117-

124.

17. Jones BM, Kwok JSY, Kung AWC: Modificari in productia de citochine in timpul

graviditatii la pacientele cu boala Graves. Thyroid 2000, 10:701-707. [Rezumat

PubMed]

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/entrez/query.fcgi?cmd=Retrieve&db=PubMed&list_uids=11

014316&dopt=AbstractPlus&holding=f1000,f1000m,isrctn

[ T ext u l Complet]

http://www.liebertonline.com/doi/abs/10.1089%2F10507250050137798

18. Petrovsky N, McNair P, Harrison LC: Ritmul diurn al citochinelor proinflamatorii:

reglarea prin cortizolul plasmatic si implicatiile terapeutice. Cytokine 1998, 10:307-

312. [PubMed Abstract]

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/entrez/query.fcgi?cmd=Retrieve&db=PubMed&list_uids=96

17577&dopt=AbstractPlus&holding=f1000,f1000m,isrctn

19. Petrovsky N, Harrison LC: Ritmul diurn al productiei de citochine umane: un

dezechilibru dinamic intre celulele T helper de tip 1 si 2? J Immunol 1997,

158:5163-5168. [PubMed Abstract]

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/entrez/query.fcgi?cmd=Retrieve&db=PubMed&list_uids=91

64932&dopt=AbstractPlus&holding=f1000,f1000m,isrctn

20. Trinchieri G: IL12: o citochina proinflamatorie cu functii imunoreglatorii, care

face legatura intre rezistenta innascuta si imunitatea dobandita cu specificitate

antigenica. Ann Rev Immunol 1995, 13:251-276.

21. Seder RA, Paul WE: Aparitia fenotipului producator de limfochine la celulele

CD4+. Ann Rev Immunol 1994, 12:635-673. [Publisher Full Text]

http://arjournals.annualreviews.org/doi/abs/10.1146%2Fannurev.iy.12.040194.003223

22. DeRijk R, Michelson D, Karp B, Petrides J, Galliven E, Deuster P, Paciotti G, Gold

PW, Sternberg EM: Exersarea si variatiile circadiene ale cortizolului plasmatic

regleaza productia de IL1β, IL6 si TNFα: senzitivitatea crescuta a TNFα si

rezistenta IL6. J Clin Endocrinol Metabol 1997, 82:2182-2191.

23. Romagnani S: Paradigma Th1/Th2. Immunol Today 1997, 18:263-266.

http://www.medicalqigong.ro/studiul_BMC.pdf

Tagged:
Posted in: Uncategorized