Campanie – Diabetul zaharat al copilului si adolescentului

Posted on December 18, 2009

0


Începând cu anul 1991, la propunerea Federatiei Internationale de Diabet (IDF) si a Organizatiei Mondiale a Sãnãtãtii (OMS), data de 14 noiembrie a devenit Ziua Mondialã a Diabetului. Din anul 2007, ca urmare a adoptãrii rezolutiei ONU cu privire la diabetul zaharat, aceasta este si o zi a Natiunilor Unite.


În fiecare an, în întreaga lume se desfãsoarã o serie de activitãti, centrate pe o anumitã temã, având ca scop sensibilizarea opiniei publice cu privire la importanta diabetului zaharat, manifestãrile si complicatiile acestuia, precum si promovarea unor mãsuri de preventie a îmbolnãvirii si atragerea de sprijin financiar pentru îmbunãtãtirea calitãtii asistentei medicale a pacientilor diabetici din tãrile cu standard de viatã scãzut.


Ca si anul trecut, tema zilei de 14 noiembrie este Diabetul zaharat al copilului si adolescentului. Campania generatã de acest subiect are urmãtoarele scopuri:

cresterea numãrului copiilor din tãrile lumii a treia, al cãror tratament este suportat de cãtre IDF

popularizarea simptomelor diabetului zaharat în rândul pãrintilor, cadrelor didactice si asistentelor medicale, în speranta realizãrii unui diagnostic cât mai precoce

încurajarea initiativelor menite sã reducã incidenta cetoacidozei diabetice

distribuirea de materiale promotionale cu privire la aceastã complicatie metabolicã acutã

promovarea unui stil de viatã sãnãtos, pentru a ajuta la prevenirea diabetului zaharat de tip 2 juvenil.


Diabetul zaharat este una dintre cele mai frecvente boli cronice ale copilãriei si este, în imensa majoritate, insulinodependent (de tip 1). În ultimii ani, în general, dar mai ales la unele etnii, diabetul zaharat de tip 2 este din ce în ce mai frecvent diagnosticat la copii, fiind strâns corelat cu cresterea prevalentei obezitãtii, consecintã a stilului de viatã modern, în care alimentatia hipercaloricã se asociazã cu sedentarismul.

În lume, în prezent, trãiesc aproximativ 500.000 de copii cu diabet zaharat de tip 1, având vârsta mai micã de 15 ani. Incidenta bolii creste continuu, cu 3% în fiecare an (chiar 5% în cazul copiilor de vârstã prescolarã). Zilnic, aproximativ 180 de copii dezvoltã diabet zaharat de tip 1, ajungându-se astfel la aproximativ 65.000 de cazuri noi în fiecare an. În ce priveste diabetul zaharat de tip 2, acesta este frecvent în anumite grupuri etnice din Asia, SUA (hispanici si indieni), Canada (indieni) si Australia, unde se înregistreazã între unul si patru cazuri de diabet zaharat tip 2 la fiecare 100 de copii. Jumãtate din cazurile de acest tip ar putea fi, însã, prevenite, dacã s-ar reusi adoptarea unor mãsuri relativ simple: scãdere ponderalã de 7-10% si efectuarea de activitate fizicã în mod regulat.
La modul general, dacã se asigurã un control glicemic foarte bun (HbA1c < 6,5%), copilul cu diabet zaharat are o sperantã de viatã comparabilã cu a celui nediabetic (zeci de ani) si o calitate a vietii normalã. Dacã însã nu se reuseste obtinerea si mentinerea unui control glicemic corespunzãtor, apar complicatii cronice, mai ales dupã 15 ani de la diagnostic. Acestea reduc durata si afecteazã calitatea vietii pacientilor.
Desi de la descoperirea si punerea în practicã a tratamentului insulinic au trecut peste 85 de ani si desi tipurile de insulinã, modalitãtile de administrare a acesteia si mijloacele de autocontrol glicemic s-au perfectionat continuu, permitând pacientilor cu diabet zaharat supravietuiri îndelungate, existã tãri în care, din cauza lipsei insulinei si a calitãtii precare a asistentei medicale, speranta de viatã a copiilor cu diabet zaharat tip 1 este foarte scãzutã (aproximativ un an).


În România, în Registrul National de Diabet al Copilului, din anul 2007 sunt înregistrati 2.054 de copii cu diabet zaharat tip 1, tara noastrã înscriindu-se printre cele cu incidentã micã, însã în crestere în ultimii 10 ani. Diabetul zaharat tip 2 la copil este rar, dar, din informatiile pe care le detinem, numãrul acestor cazuri începe sã creascã. Copiii cu diabet zaharat tip 1 beneficiazã de cele mai bune preparate insulinice, ale cãror costuri sunt acoperite prin Programul national de diabet zaharat, iar unele cazuri sunt tratate cu ajutorul sistemelor de infuzie insulinicã continuã (pompe de insulinã). Reteaua de management al diabetului copilului este alcãtuitã din diabetologi pediatri (care îngrijesc aproximativ 70% din cazuri), diabetologi pentru adulti si endocrinologi, ce se ocupã de restul de 30%. Din pãcate, numãrul pediatrilor cu competentã sau supraspecializare în diabetul copilului este prea mic, dar existã promisiuni din partea Centrului National de Perfectionare în Domeniul Sanitar cã aceastã lipsã va fi în curând remediatã. Un element pozitiv în asistenta medicalã a copilului cu diabet zaharat tip 1 din România îl reprezintã Centrul Medical Clinic de Evaluare si Recuperare pentru Copii si Adolescenti “Cristian Serban” din Buzias. În cei 11 ani de existentã (1997-2008), aici s-au înregistrat aproximativ 15.000 de internãri ale pacientilor din întreaga tarã, rezultatul fiind îmbunãtãtirea clarã a controlului glicemic si a nivelului de educatie pentru boalã, ca si scãderea frecventei complicatiilor specifice. În ceea ce priveste autocontrolul insuficient, punctul nevralgic major în îngrijirea copilului diabetic, sperãm cã el va fi remediat, prin asigurarea a cel putin 150 de bandelete pe lunã, dacã promisiunile Ministerului Sãnãtãtii Publice si ale Casei Nationale de Asigurãri de Sãnãtate vor fi respectate.


Principalul mesaj pe care îl transmitem lumii întregi la 14 noiembrie – Ziua Mondialã a Diabetului este acela cã niciun copil nu trebuie sã mai moarã din cauza diabetului zaharat.
Pentru a atinge scopurile propuse, comunitatea diabetologicã organizeazã în întreaga lume o serie de actiuni, la care sunt invitati sã participe cât mai multi doritori:

Iluminarea monumentelor. La fel ca si anul trecut, la 14 noiembrie a.c., o serie de monumente si obiective turistice cunoscute vor fi iluminate în albastru (culoarea siglei campaniei “Uniti pentru Diabet”). Dacã în 2007 au fost cuprinse în acest demers 279 de clãdiri, se preconizeazã ca anul acesta numãrul lor sã fie de aproximativ 500

Elaborarea unor declaratii politice. Anul trecut, o serie de foruri politice locale si regionale au elaborat documente oficiale prin care sprijineau actiunile prilejuite de Ziua Mondialã a Diabetului si recunosteau importanta acestora. Si anul acesta se urmãreste obtinerea unor declaratii asemãnãtoare

Activitãti colective. Asociatiile pacientilor cu diabet zaharat, medicii diabetologi, precum si companiile producãtoare de medicamente antidiabetice organizeazã marsuri, plimbãri cu bicicletele, cercuri alcãtuite din oameni îmbrãcati în albastru (trimitere la logoul campaniei “Uniti pentru Diabet”), campanii educative si expozitii, menite sã popularizeze diabetul zaharat

Actiuni individuale. Pe lângã activitãtile amintite anterior, realizate de persoane sau organizatii având legãturi directe cu îngrijirea pacientilor cu diabet zaharat, si alte persoane fizice sau organizatii desfãsoarã activitãti orientate în aceeasi directie. Mentionez aici douã dintre ele: un voluntar (pe numele sãu Youcef Cummings) care traverseazã pe motocicletã mai multe deserturi si o masinã ce se deplaseazã din loc în loc în scopul popularizãrii bolii. Ambele vehicule au inscriptionate însemnele Zilei Mondiale a Diabetului

Vizionarea de filme documentare ce atrag atentia asupra problemelor dificile cu care se confruntã copiii cu diabet zaharat, precum si asupra severitãtii si particularitãtilor diabetului zaharat la copil.


În plus, în scopul punerii în practicã a sloganului conform cãruia accesul copilului cu diabet zaharat la tratament si îngrijire medicalã trebuie sã fie un drept si nu un privilegiu, IDF are în desfãsurare programul “Viatã pentru un copil”, prin care colecteazã fonduri ce urmeazã a fi distribuite unor centre de diabet din tãri defavorizate, cu standard de viatã scãzut. Scopul programului este de a pune la dispozitia pacientilor suficientã insulinã si seringi, mijloace de autocontrol glicemic, asistentã clinicã si educatie medicalã adecvate, determinãri de hemoglobinã glicozilatã (pentru evaluarea rezultatelor tratamentului antidiabetic) si, dupã caz, suport tehnic pentru personalul medical.

Prof. dr. Viorel SERBAN,
presedintele Societãtii Române de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice

http://www.vmr.ro/pg1-4608.htm

Posted in: Uncategorized