Vitamina D – actiuni noi ale unei substante “vechi

Posted on September 22, 2009

0


Scris de Dr. Corina ZUGRAVU

(fragmente)

Vitamina D si imunomodularea

Vitamina D intervine in imunitatea innascuta si capatata, prin intermediul receptorilor VDR, care sunt factori de transcriptie nucleari. Acestia sunt prezenti in nucleii majoritatii celulelor imune, cum ar fi monocitele, macrofagele activate, celulele dendritice, celulele NK (natural killer), limfocitele T si B. In consecinta, activarea receptorilor VDR declanseaza efecte antiproliferative, de stimulare a diferentierii si de imunomodulare (efecte de booster imunitar si imunosupresive). De exemplu, actionarea receptorilor VDR din limfocitele T determina supresia activarii acestora si inductia celulelor T supresoare, ca si efecte pe modelele de secretie a citokinelor. Liganzii VDR afecteaza si maturarea, diferentierea si migrarea celulelor dendritice(CD) si inhiba activarea CD-dependenta a limfocitelor T, efectul global fiind unul de imunodepresie.

Aceeasi liganzi cresc activitatea celulelor natural killer si stimuleaza activitatea fagocitara a macrofagelor. Calcitriolul stimuleaza productia de cathelicidina(LL37), un peptid antimicrobian produs de macrofage ca raspuns la stimuli bacterieni, virali si fungici. Consecutiv, deficienta de vitamina creste riscul de infectii, indeosebi respiratorii (gripa, TB). De altfel, toti pediatrii stiu ca un copil rahitic are o sensibilitate crescuta la infectii si o diminuare globala a imunitatii. Un studiu efectuat in 1997 in Etiopia, pe copii rahitici, a aratat ca riscul de pneumonie este de 13 ori mai mare la acest grup, decat la grupuri de copii non-rahitici.

De asemenea, un studiu englez efectuat recent arata ca, la persoanele sanatoase care vin in contact cu pacienti tuberculosi, o singura doza orala de vitamina D creste imunitatea impotriva BK . Studiul confirma tratamente empirice din epoca anterioara antibioticelor, in care vitamina D era folosita si in tratamentul TB. Este indicata si o alta directie de urmarit – eficacitatea suplimentelor de vitamina D in eventuala prevenire a reactivarii infectiilor tuberculoase latente.

Asadar, liganzii VDR, inclusiv suplimentele de calcitriol, isi pot gasi aplicatii terapeutice in afectiuni inflamatorii articulare(artirta psoriazica, reumatoida), in afectiuni deramtologice (psoriazis), osteoporoza, cancere, boli autoimune (LED, diabet de tip 1, scleroza multipla), ca si in prevenirea rejectului de transplant. Studii efectuate recent la Universitatea din Wisconsin au sugerat ca vitamina D protejeaza si fata de degenerescenta maculara. S-a folosit baza de date a National Health and Nutrition Examination Survey (1988-1994) pentru a urmari asocierea dintre nivelul de calcitriol, patternurile nutritionale (consum de lapte, peste) si prevalenta degenerescentei. Explicatia rolului protector al calcitriolului pare a fi actiunea sa antiinflamatoare.

Vitamina D in profilaxia afectiunilor cardio-vasculare si metabolice

Analiza celui de-al treilea studiu NHANES (National Health and Nutrition Examination Survey) a indicat ca adultii cu niveluri serice reduse de vitamina D prezinta mai frecvent hipertrigliceridemie, diabet, obezitate si tensiune arteriala crescuta, in comparatie cu cei cu niveluri ridicate. Nivelurile cele mai coborate au fost gasite la femei, la varstnici si la minoritatile etnice, iar peste jumatate din toate persoanele implicate in studiu au avut o saturatie insuficienta a organismului cu vitamina D, chiar dupa standardele curente. Oricum, si studiile experimentale au aratat legatura vitaminei D cu diabetul de tip 2 si cu HTA (prin interventia in sistemul renina-angiotensina). Un aspect nou este cel al conexiunii obezitatii cu nivelurile reduse de vitamina D in organism.

Explicatiile indirecte ale acestei asocieri ar putea fi ca la persoanele cu mult tesut adipos, vitamina D este mai degraba stocata , decat circulanta, sau faptul ca obezii sunt mai putin activi si petrec mai putin timp in exterior, expusi radiatiilor solare. Vitamina D are rol insa si in cresterile celulare, ea intervenind, se pare, in orientarea acestora spre o diferentiere ca celula adipoasa sau ca celula musculara. Sunt in curs studii pe celule stem adulte si se spera ca ele vor aduce mai multa lumina in datele existente pana acum. In mai 2007, un studiu randomizat dublu orb vine sa confirme rezultatele NHANES si indica efectul suplimentelor de vitamina D de reducere a sporului ponderal la femeile aflate in postmenopauza.

Intr-un alt studiu, deficienta de vitamina D a crescut rezistenta la insulina, a scazut productia de insulina si a fost asociata cu sindromul metabolic. (Chiu, 2004) Si evaluarea datelor de la Nurses’ Health Study (83.779 de femei investigate) a oferit date interesante.

Daca aportul total de vitamina D nu a fost asociat in mod semnificativ cu aparitia diabetului de tip 2, cel mai scazut risc de diabet a fost la femeile cu aportul cel mai ridicat de calciu si vitamina D. Mecansimele sunt inca in investigatie. Rezistenta la insulina si malfunctia celulelor beta pancreatice au fost deja legate de carenta de vitamina D. Este clar ca vitamina D intervine in reglarea functiilor celulelor beta, mai ales ca aceste celule au VDR, iar in absenta experimentala a receptorilor, capacitatea de secretie insulinica este modificata. Mai mult, studii recente sugereaza ca suplimentarea cu vitamina D la copii, reduce si riscul de diabet de tip 1, iar cresterea aportului de vitamina D in timpul sarcinii reduce riscul de aparitie a autoanticorpilor anticelula beta la produsul de conceptie. Intr-un studiu finlandez, copiii cu deficit de vitamina D au prezentat o crestere a riscului de a face diabet de 200%.

Vitamina D si alte afectiuni

Se pare ca exista o legatura intre deficienta din vitamina D si alergiile respiratorii – cu cat nivelul vitaminei este mai redus in organism, cu atat rata manifestarilor anafilactice este mai mare. De asemenea, un aport ridicat de vitamina D in timpul sarcinii reduce riscul de wheezing la copilul mic.

Carenta de calcitriol a fost legata si de cresterea incidentei schizofreniei si a depresiilor. Un nivel optim de vitamina D in utero si in copilarie asigura activitatea transcriptionala a VDR in creier si este importanta atat pentru dezvoltarea acestuia, cat si pentru mentenanta de perspectiva a functiilor cerebrale.

Un articol publicat in septembrie 2007 in Archives of Internal Medicine arata ca dozele uzuale de suplimente de vitamina D sunt asociate cu o scadere a ratei mortalitatii totale, conform unei metaanalize cantitative a 18 studii clinice randomizate (57.311 participanti), care au urmarit mortalitatea indiferent de cauze in conditiile administrarii suplimentelor de ergocalciferol sau colecalciferol.

De subliniat ca o suplimentare medie cu 540UI nu a determinat aparitia de efecte adverse. Autorii studiului recomanda o atitudine proactiva de identificare, prevenire si tratare a deficientei de vitamina D, care ar trebui sa fie parte a asistentei medicale obisnuite.

Din cele afirmate pana in prezent, se observa ca o vitamina bine-cunoscuta, cu roluri bine determinate si aplicatii curente, isi reveleaza noi intrebuintari in afectiuni cu mare prevalenta in lumea contempotana. Se pune clar problema enormelor beneficii care s-ar putea obtine inclusiv din punct de vedere financiar, daca prin simpla administrare a unor suplimente de vitamina D ar putea fi evitata, sau macar ar putea fi intarziata instalarea unor adevarate flageluri moderne, cum sunt diabetul, cancerul, obezitatea. In discutie, in acest moment sunt dozele care trebuie administrate, eventuala crestere a recomandarilor actuale, care par evident subevaluate si gasirea unor cai optime prin care sa se evite hipovitaminoza. O doza de 500-800 UI pe zi la adult pare a fi optimul, alaturi de o expunere judicioasa la soare. Aceasta inseamna 5-15 minute pe zi, (in functie de latitudine, ora si pigmentatie) a bratelor, picioarelor si fetei, de 2-3 ori pe saptamana, primavara, vara si toamna, la latitudini de peste 37o si tot timpul anului, la latitudini de sub 37o. De asemenea, masurarea la examenul medical anual a 25- hidroxi-vitaminei D se poate dovedi benefica.

Sef Lucrari Dr. Corina ZUGRAVU
Medic primar igiena alimentatiei si nutritie
Doctor in medicina – Catedra de Igiena si Ecologie Medicala UMF Bururesti, ISPB

SURSA