Toxinele din bucatarie…

Posted on September 4, 2009

0


In alimente, concentratia AGE creste cu atat mai mult cu cat temperatura de pregatire este mai ridicata, umiditatea este mai scazuta, iar timpul de expunere este mai lung. Rolul AGE in aparitia complicatiilor cardiovasculare si diabetice este mult discutat.

o noua clasa de substante toxice (AGE – produsi de glicozilare avansata) care a fost descoperita recent, toxine care se produc atunci cand carnea, mititeii etc. si branza sunt pregatite la gratar, prajite sau rotisate. AGE se mai formeaza si cand alimentele sunt prelucrate termic in prezenta zaharului si in timpul procesului de fermentare (a branzei, de exemplu). A zecea parte din AGE prezenti in dieta se absorb in sange! Fructoza si galactoza (din lapte) par sa faciliteze formarea AGE-urilor (frapanta prima nota, anul 1905).

Studiile stiintifice evidentiaza legaturi cauzale intre AGE si procesele inflamatorii, rezistenta la insulina, diabet, bolile vasculare si de rinichi, precum si boala Alzheimer.

Glicozilarea si produsii AGE sunt favorizati de un consum mare de dulciuri rafinate. Prin prezenta continua a zaharurilor simple in sange se faciliteaza producerea de AGE endogen, care se adauga celui exogen, provenit din alimente. De aici pana la „infundarea organismului” si la „ingreunarea functionarii masinariei vii” este doar o problema de timp. Asta este exact ceea ce se intampla in diabet, in infarctul miocardic, hipertensiune, cancer si boala Alzheimer. In toate aceste afectiuni, arterele sunt progresiv infundate.

Note:

Alimentele sunt preparate cu mult prea mult zahar. Prajituri, budinci dulci, placinte, jeleuri, gemuri, toate acestea sunt cauze principale ale indigestiei. Deosebit de daunatoare sunt cremele si budincile in care ingredientele principale sunt laptele, ouale si zaharul. Folosirea neingradita a laptelui si zaharului impreuna ar trebui sa fie evitata. (anul 1905, M.H.302)

• Uleiul consumat direct din masline este mult preferabil grasimii de provenienta animala. (anul 1905,M.H. 298)

• Cancerul, tumorile si toate bolile inflamatorii sunt cauzate in mare parte de consumul de carne…. raspandirea larga a cancerului si tumorilor se datoreaza in mare masura hranirii cu carne moarta. (anul 1896, E. from U.T., p. 7)

• Carnea este servita mirosind a grasime pentru ca aceasta este pe placul gustului deformat. Atat sangele, cat si grasimea animalelor sunt consumate ca articole de lux…(dar) folosirea lor va crea in organismul omului un flux sangvin bolnav. (Letter 102, anul 1896)

• In multe locuri, pestii sunt atat de contaminati de murdariile cu care se hranesc, incat constituie o cauza a bolilor celor ce-i consuma. (anul 1905, M.H. 314, 315)

Incalzirea la temperatura inalta favorizeaza formarea unui complex intre proteine si lactoza, producand brunificarea laptelui – reactia Maillard.

Aceasta reactie, scade valoarea nutritiva a laptelui prin blocarea lizinei in complexul format.

Timpul de fierbere trebuie sa fie cat mai redus cu putinta, deoarece substantele care se dizolva in apa, vor fi spalate din nada iar unii aminoacizi vor forma niste legaturi cu hidratii de carbon care nu pot fi rupte (reactia maillard). Astfel proteinele si aminoacizii vor pierde din utilizabilitatea lor. Cam dur, nu?

Trebuie sa stim ca metoda de gatire a alimentelor are un rol important în glicozilarea avansata care se acumuleaza in sange.

Glicozilarea in afara corpului si produsele finite de glicozilare se formeaza de obicei atunci cand zaharurile sunt gatite cu proteine sau grasimi. Temperaturi de peste 120°C (~ 248 ° F) , dar si cu temperaturi mai mici cu un timp mai mare de gatire, accelereaza in mare masura acele reactii si promoveaza formarea lor.

Glicozilarea exogena (in afara corpului) se formeaza atunci cand produsele alimentare au fost gatite cu zaharuri, dar se poate forma si in timpul fermentatiei sau doar de oxidarea din atmosfera. Incalzirea alimentelor la temperature de peste 120 C (~ 245 F) provoaca o accelerare a glicozilarii.

Cand aceste alimente se transforma rapid in zahar in sange, pot incepe glicarea proteinelor din tesuturile noastre (legarea incrucisata a proteinelor si a zaharurilor pentru a forma structuri nefunctionale – adica nefolositoare – in organism), echivalenta cu procesul care face alimentele sa se decoloreze si sa se intareasca in timpul depozitarii. Moleculele de zahar se ataseaza la fibrele de colagen, care la randul lor se leaga de moleculele de colagen invecinate, ducand la pierderea elasticitatii pielii si la formarea ridurilor profunde. In plus, aceste alimente genereaza o reactie insulinica ce ne face sa depozitam grasimile, in loc sa le ardem.

Posted in: Uncategorized